Stenocardia — este una din formele cardiopatiei
ischemice. Cauza nemijlocită a bolii este ateroscleroza arterelor inimii, în
care interstiţiul vaselor cardiace este îngustat de plăcile aterosclerotice
(depuneri de colesterină în peretele arterei) şi inima primeşte o cantitate
insuficientă de sînge, adică se află în stare de deficit de oxigen, fapt
însoţit prin accese de dureri de inimă.
Simptomele
Stenocardia se manifestă prin accese, ce apar de
obicei în timpul efortului fizic. Mai rar ele survin în legătură cu agitaţia,
pot fi provocate de asemenea de ieşirea dintr-o încăpere caldă la aer rece, de
fumat, consumul de alcool, mîncare abundentă. În intervalele dintre accese omul
de obicei nu este deranjat de nimic.
Accesul de stenocardie se manifestă prin durere
apăsătoare, care de parcă arde şi strînge inima. Se întâmplă că accesul este
perceput doar ca o greutate, compresie, stingherire sau apăsare. De cele mai
multe ori, bolnavii de stenocardie descriu durerea ca pe „o cărămidă pe
piept”. Omul încearcă cît mai rapid să
înceteze efortul, să se oprească, să se aşeze, să inspire aer curat.
Locul amplasării durerii este specific – în stern, însă adesea se resimte şi mai la stînga.
Accesele pot fi însoţite de respiraţie îngreunată, ameţeală şi de senzaţia de
frică, mai rar – de greaţă şi vomă.
După încetarea efortului accesul trece de sine
stătător timp de 2- 5 minute. Este
caracteristic efectul rapid la administrarea unei pastile de nitroglicerină sub
limbă. Însă, dacă accesul durează mai mult de 10 minute şi durerea nu trece,
este mai bine să chemaţi ambulanţa – este posibilă o afectare gravă a inimii.
Stenocardia poate decurge sub diferite forme.
Specialiştii disting câteva forme
de stenocardie: stabilă, instabilă, la fel şi stenocardia de repaus şi
stenocardia de efort, şi un tip mai rar –
variaţională. Se
evidenţiază aparte stenocardia apărută pentru prima dată, care practic
întotdeauna necesită spitalizare.
O formă mai frecventă– stenocardia de efort. De fapt, accesele
apar sub acţiunea unui efort: de obicei în timpul mersului, alergatului,
lucrului, dar durerea la fel poate fi cauzată
şi de stres emoţional, frig, căldură, mîncare abundentă şi altele.
Prin stenocardie de repaus sunt numite stadiile tardive
ale bolii, când efortul fizic este limitat într-atît încît durerea poate apărea
şi fără efort, adică în stare liniştită.
Stenocardia variaţională este precondiţionată de
alte cauze: în locul plăcilor aterosclerotice în provenienţa acesteia un rol
principal îl joacă spasmul arterelor inimii. Această formă este întîlnită la
persoanele mai tinere.
Stenocardia stabilă de fiecare dată are aceleaşi
manifestări. Însă, dacă durerea de la un acces la altul începe să crească, sau
dobîndeşte noi caracteristici (începe să se refracte în inimă, maxilar şi
etc.), stenocardia se consideră progresivă sau instabilă. Deseori, aceste două
forme pot fi prevestitorii unui curând infarct.
Complicaţiile
Întrucît stenocardia – este una din
manifestările posibile ale cardiopatiei ischemice, atunci toate complicaţiile
acestor afecţiuni sunt comune. Cel mai frecvent, cu trecerea timpului, la
bolnavi se dezvoltă insuficienţa cardiacă cronică, ce se manifestă prin edeme
la picioare şi dispnee.
Tensiunea ridicată este nu o complicaţie, ci un
factor agravant al stenocardiei, cu cît este mai înaltă tensiunea, cu atît mai
greu îi este inimii să pompeze sîngele în vase şi cu atât mai repede ea se
uzează.
Infarctul miocardului este însoţitorul frecvent al
cardiopatiei ischemice şi inclusiv al stenocardiei,însă el poate apărea şi la
oamenii fără dureri anterioare de inimă (pe „loc gol”).