Diabetul zaharat este viclean
prin complicaţiile sale. Majoritatea din ele încep treptat, dar peste 10-15 ani
de la evoluţia bolii ele pot fi înlăturate foarte greu. Medicul-endocrinolog
N.G. Buzova povesteşte despre complicaţiile principale ale diabetului şi despre
metodele evitării lor.
- Afectarea ochilor
- Afectarea rinichilor
- Afectarea sistemului cardio-vascular
- Afectarea picioarelor. Profilaxia cangrenei.
Viclenia diabetului rezidă în faptul că complicaţiile sale de la început nu
se manifestă nici într-un mod, dar peste 10-15 ani de la evoluţia bolii ele pot
fi înlăturate foarte greu. Din acest motiv, este important de monitorizat
nivelul zahărului în sînge, obţinînd indicii apropiaţi de normă.
Afectarea ochilor
Mai întîi de toate suferă retina, se dereglează
circulaţia sangvină în capilarele fundului ocular – se dezvoltă retinopatia diabetică. Cu toate
acestea, în primele etape omul nu simte acest lucru – acuitatea văzului nu se
reduce. Din acest motiv, fiecare bolnav de diabet zaharat trebuie să se
adreseze la oculist cel puţin 1 dată pe an.
Observînd la timp simptomele retinopatiei
diabetice, se poate de indicat un tratament: apriori de normalizat nivelul
zahărului în sînge. La necesitate, cu ajutorul laserului se ard sectoarele
modificate ale retinei, fapt ce permite prevenirea progresării procesului.
Afectarea rinichilor
În cazul diabetului se dezvoltă nefropatia
diabetică. Rinichiul – este un filtru, ce elimină substanţele nocive din organism
odată cu urina, lăsîndu-le pe cele necesare. În stare normală filtrul nu permite
trecerea albuminei, deoarece aceasta
este o substanţă necesară. În cazul dezvoltării nefropatiei apare albumina în
urină. Din acest considerent, fiecare bolnav trebuie cel puţin o dată pe
an să efectueze analiza urinei pentru
determinarea albuminei (de exemplu, analiza generală). Această analiză poate fi
făcută la orice policlinică. În cazul dezvoltării ulterioare a nefropatiei
diabetice se poate mări tensiunea arterială, care în sine se va reflecta
negativ asupra lucrului rinichilor.
Afectarea sistemului cardio-vascular
Deseori diabetul este însoţit de afectarea
sistemului cardio-vascular (hipertonie arterială, boala ischemică a inimii).
Toate acestea – manifestarea arteriosclerozei, care pe fundalul diabetului
zaharat se poate dezvolta mai rapid şi poate aduce la consecinţe mult mai grave
– infarcturi, ictusuri. De aceea, diabeticii îndeosebi de vîrstă înaintată,
trebuie să-şi urmărească tensiunea arterială, măsurînd-o zilnic de sine
stătător. Tensiunea sistolică (superioară) nu trebuie să depăşească 130 mm de coloană de mercur,
iar tensiunea diastolică (inferioară) – 85 mm de coloană de mercur. Un bun efect pentru
normalizarea tensiunii o poate avea reducerea greutăţii excesive, limitarea
conţinutului de sare în alimentaţie (nu mai mult de 1 linguriţă pe zi). Dacă
tensiunea nu poate fi normalizată în
acest mod, medicul va indica nişte preparate. Cel mai probabil, aceste pastile vor trebui administrate pe viaţă, nu doar în
cazul cifrelor înalte a tensiunii arteriale pentru a o scădea, dar şi în cazul
cifrelor normale pentru ca aceasta să nu crească.
La fel este necesar de efectuat în mod regulat
analiza biochimică a sîngelui pentru determinarea nivelului de colesterină şi
trigliceride. Nivelul general de colesterină trebuie să fie mai mic de 5,2
mmol/l şi nici într-un caz să nu depăşească 6 mmol/l. În timpul de faţă există
dispozitive casnice pentru autocontrol, care permit de determinat şi zahărul
din sînge, şi nivelul de colesterină, de exemplu „Akkutrend GC”. Nivelul de
trigliceride trebuie să fie mai mic de 1,7 mmol/l (să nu depăşească 2,2
mmol/l). Pentru scăderea nivelului acestor indici este necesar mai întîi de
toate de limitat brusc consumul produselor cu un conţinut sporit de grăsimi
animale: untul, smântâna, laptele gras (mai mult de 3%) şi brânza dulce (mai
mult de 4%), caşcavalurile (cu grăsimea de peste 30%), carnea grasă, subproduse
(ficat, rinichi, creieri), salamuri, icră, torte, prăjituri, copturile pe
drojdii, gălbenuşurile de ou. Uneori cu ajutorul unei alimentaţii corecte se izbuteşte
de scăzut indicii metabolismului de grăsimi până la valorile necesare.
Afectarea picioarelor
În cazul diabetului zaharat are loc afectarea
nervilor, care se numeşte neuropatie diabetică. Faptul dat se poate întîmpla în
cazul oricărui tip de diabet. Are loc de asemenea afectarea vaselor mari,
caracteristică în special oamenilor în vîrstă, ce suferă de diabet zaharat de
tipul II. Apare afectarea extremităţilor inferioare sub formă de durere de
diversă etiologie, senzaţia de usturime, „alergarea furnicăturilor”,
împunsături, amorţirea tălpilor. Pentru neuropatia diabetică este
caracteristică reducerea tuturor tipurilor de sensibilitate – de durere,
temperatură – fapt ce este foarte periculos. Traume ale pielii pot apărea de la
mersul cu picioarele goale, dacă în încălţăminte a nimerit o pietricică sau
nisip, la purtarea încălţămintei incorect alese, la prelucrarea incorectă a
unghiilor şi bătăturilor.
În cazul diabetului zaharat este mare riscul dezvoltării cangrenei
piciorului şi, prin urmare, riscul amputării extremităţii. Fiecare bolnav
trebuie să ştie cum să reducă acest risc.
La îngrijirea unghiilor şi pielii tălpilor nu se
poate de folosit obiecte ascuţite: foarfece, foarfece pentru bătături, lame de
ras, cleşte. Aceasta este una din cele mai frecvente cauze de traumatizare, cu
atât mai mult că este redusă sensibilitatea la durere.
Unghiile pot fi prelucrate doar cu ajutorul pilei.
Marginea unghiei trebuie pilită, creînd o formă semirotundă.
Dacă unghiile îngheaţă, ele nu pot fi încălzite cu
ajutorul termofoarelor, aparatelor electrice de încălzire sau cu ajutorul
caloriferelor cu încălzire cu abur. Mai bine îmbrăcaţi nişte ciorapi calzi fără
elastic îngust şi urmăriţi, ca ele să nu se anine în încălţăminte.
Din acelaşi motiv este interzis de făcut băi
fierbinţi pentru picioare (temperatura apei nu trebuie să depăşească 400C).
Nu se recomandă să mergeţi desculţi, întrucît în
aşa caz este mare pericolul de traumatizare şi pătrundere a infecţiei. La plajă
trebuie să îmbrăcaţi şlapi de baie şi să vă protejaţi în orice mod picioarele
de insolaţii.
Refuzaţi-vă de încălţămintea incomodă, strîmtă şi
care vă roade şi nu purtaţi pantofi pe tocuri înalte. Niciodată să nu puneţi
încălţămintea pe piciorul gol. Fiţi mai atenţi cu încălţămintea nouă: pentru
prima dată încălţaţi-o nu mai mult de 1 oră şi nici într-un caz să nu purtaţi
încălţăminte de mărime mai mică. La fel nu se recomandă încălţămintea deschisă,
în special sandale sau sandalete cu cureluşă ce trece printre degete.
Încălţămintea trebuie să fie liberă, cu branţ moale. Verificaţi întotdeauna încălţămintea
înainte ca să o încălţaţi: vedeţi dacă nu au nimerit acolo careva obiecte
străine, capabile să rănească piciorul, dacă nu s-a răsucit branţul, dacă nu
ies ţinte.
Dacă pe picioare aveţi bătături, nu încercaţi să
scăpaţi de ele cu ajutorul plasturelui pentru bătături sau unguentelor şi
soluţiilor speciale – aceste remedii conţin substanţe ce lezează pielea.
Unul din cele mai potrivite remedii pentru
înlăturarea bătăturilor şi sectoarelor cheratinizate în exces este piatra de
baie. Trebuie să vă folosiţi de ea în timpul spălării picioarelor, după spălare
să le ştergeţi bine, fără fricţionare, dar prin umectarea pielii, îndeosebi în
interspaţiile dintre degete. De asemenea trebuie să schimbaţi zilnic ciorapii
sau colţunii.
La prelucrarea traumelor tălpii este interzis de folosit iod, verde briliant,
spirt şi mangan. Ele sunt contraindicate, întrucît înrăutăţesc cicatrizarea
rănilor şi în plus, pot cauza arsuri şi pot vopsi rana. Este interzis de
folosit şi leucoplastul obişnuit pentru acoperirea vătămărilor.
Fumatul este interzis – acesta înrăutăţeşte alimentarea cu sînge a picioarelor.
Zilnic este necesar să examinaţi minuţios picioarele,
în special suprafaţa tălpii. În acest scop puteţi folosi o oglindă, fixată pe
podea sau rugaţi pe cineva din apropiaţi. Acest lucru permite detectarea la
timp a rănilor, fisurilor şi rosăturilor.
În cazul uscăciunii pielii picioarelor trebuie să o
ungeţi (dar nu în interspaţiile dintre degete) cu o cremă grasă sau ulei.
Chiar şi leziunile nesemnificative – sunt un motiv
pentru a vă adresa la medic, însă trebuie să ştiţi să vă acordaţi primul ajutor
de sine stătător. O rană sau fisură,
depistată la examinarea tălpii, trebuie spălată cu soluţie dezinfectantă:
puteţi folosi soluţie de dioxidină (este în orice farmacie), furacilină sau peroxid
de hidrogen. Rana spălată trebuie închisă cu un bandaj steril ori temporar cu
un plasture bactericid.