Herpes

Herpesul – una din cele mai răspîndite infecții virale umane. Virusul Herpes Simplex (HVS) afectează  pielea si 
mucoasele (mai des  pe față și organele genitale), sistemul nervos central
(meningite, encefalite), ochii (conjunctivite, cheratite).VHS poate influența negativ  asupra sarcinii si nașterii, fiind asociate cu  avorturi
spontane, făt născut mort, prematuritate, ori infecție generalizată  postnatală.   Constatăm o legătură între herpesul genital
si cancer de col uterin, și cancer de prostată la bărbați.

Herpesul
genital este o infecție determinată de două serotipuri – de  Virus Herpes Simplex-1 si Virus Herpes
Simplex-2, mai frecvent  fiind
prezent  HVS-2.

Căile de transmitere

Este una
din cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală, virusul fiind transmis prin
contact sexual de la partenerul infectat cu 
herpes genital. De cele mai multe ori persoanele ce transmit infecția  pot fi asimptomatice ori cu semne
sau simptome minore la momentul contactului sexual, sau chiar neștiind ca sunt infectate. Factorii 
declanșatori ai apariției  și /sau reactivării  virusului
herpesului genital sunt

• Slăbirea sistemului imunitar
• Suprarăcirea ori supraîncălzirea organismului
• Boli recurente
• Diferite manipulații medicale, cum ar fi  avortul, introducerea steriletului uterin
• Diferite stări psihoemoționale  sau dereglări 
  fiziologice.

Herpesul genital. Simptome

După semnele de apariție și instalare a bolii, se evidențiază  prima apariție a  herpesului genital (primul
epizod de îmbolnăvire) si recidiva ( reapariții  ulterioare de reactivare a
virusului).

Primul epizod al herpesului genital se
caracterizează  prin apariția în  succesiune a leziunilor
herpetice, primele simptome fiind înroșirea, senzațiile de mîncărime și arsură, durere si inflamarea pielii din
jurul  sau de pe organul genital afectat.
Aceste semne  pot fi însoțite  de anxietate, febră, cefalee (ca
la gripă). Peste cîteva zile apar vezicule mici cu lichid transparent.
Veziculele se sparg, formînd eroziuni mici 
hiperemiate și foarte dureroase. Localizarea eroziunilor pe
organele genitale externe pot 
provoca  micțiune dureroasă. Odată cu formarea crustei, începe perioada de vindecare,
care ține pîna la 14 zile.

Aparițiile ulterioare – recidivele,
sunt mai puțin severe și mai scurte față de  primul episod  al herpesului genital. În recidivă de obicei
lipsește 
anxietatea, cefaleea si febra, sunt mai puține erupții.  Factori
declanșatori  ai
reactivării virusului  pot fi diferite
infecții, temperaturile scăzute, consumul excesiv de
alcool, stresul. Recidivele de obicei apar in unul și același loc. Durerea și timpul de vindecare scad de la un episod la altul. Perioada de vindecare
a erupțiilor  poate
fi de  7 – 10 zile.

Cel mai mare risc de transmitere a infecției  este anume in  epizoadele cu semne si simptome evidente  ale herpesului.

Cel mai frecvent, 
persoanele infectate cu HSV genital sunt 
asimptomatice. În  astfel de
cazuri infectarea  partenerilor  poate 
avea loc  chiar și în lipsa  leziunilor vizibile. Majoritatea
persoanelor infectate  nu au semnele si
simptomele tipice, caracteristice 
herpesului genital.

Zona de localizare a herpesului genital la femei
este: labiile mici și mari, vulva, clitorisul, vaginul, cervixul; la bărbați: capul penisului, prepuțul, uretra.

Cu toată varietatea clinică simptomatică a
herpesului  genital și asocierea, destul de frecvent, cu alte infecții uro-genitale cu simptomatică identică, este foarte importantă  identificarea a agentului cauzator al bolii.

Herpesul genital.
Diagnostic  

În
clinica  «Terra Med» diagnosticarea
herpesului genital se face repede  și  fără durere, fiind depistate
eventuale boli venerice, ce deseori sunt concomitente  herpesului genital. În cazuri în care  leziunea este tipică, diagnosticul se stabilește  prin examinarea vizuală clinică a
zonei genitale afectate. În cazuri atipice, dificil de diagnosticat se recurge
la prelevarea  unor probe de laborator.
Diagnosticul de laborator pentru depistarea virusurilor  Herpes Simplex 1 și 2,  se face prin  două metode: (1) metoda de descoperire a HSV și (2) de  descoperire a anticorpilor
la HSV. Pentru metoda 1 –proba se face din lichidul colectat direct din
leziunea suspectă pentru herpes genital, pentru proba 2  se colectează sînge.

Herpesul genital. Tratament

Tratamentele contemporane nu elimină definitiv
infecția cu HSV. Între epizoadele de recidivă, virusul rămîne
cantonat inactiv în organism, pînă la apariția factorilor declanșatori, cum ar fi slăbirea imunității. Tratamentul accelerează vindecarea leziunilor, micșorează numărul recurentelor  și reprimă virusul  HSV. Nici un
tratament nu poate elimina completamente 
infecția cu HSV.

Medicamentele antivirale, cu administrare locală,
(sub formă de creme și unguente) grăbesc vindecarea leziunilor, dar nu
tratează definitiv.

Deseori, medicii recomandă tratament complementar
terapiei antivirale, cum ar fi : imunomodulatoar, fizioterapie, ș.a.

Tratamentul bolnavilor, infectați cu HSV, mai ales în forme cronice, în care reactivările sunt frecvente, prezintă
dificultăți metodologice și practice semnificative.

Durata, intensitatea și volumul terapiei bolnavilor de herpes genital, sunt determinate de forma
clinică, stadiul și gravitatea epizoadelor.

Avantajele metodelor noastre

Administrarea preparatelor antivirale în etapa
timpurie (cînd apar doar senzațiile de arsură și durere, pînă la apariția erupțiilor), poate preveni apariția leziunilor cutanate. Preparatele antivirale,
administrate la etapa apariției leziunilor cutanate, reduc timpul de vindecare a
acestora. În cazurile cînd reactivările sunt frecvente, se recomandă tratament
profilactic al herpesului genital, pe o perioada lungă de timp (cîteva luni).
Partenerul sexual al persoanei, infectate cu HSV, necesită investigat, și în cazul depistării virusului, trebuie tratat.