Sarcina
multiplă poate fi însoţită de un şir de complicaţii. Însă, nu trebuie să vă speriaţi – în cazul
diagnosticării oportune şi monitorizării corecte toate problemele sunt pe
deplin solvabile.
Problema 1. Riscul de avort spontan
Una
din cele mai frecvente complicaţii a sarcinii multiple este avortul spontan.
Continuitatea sarcinii depinde direct de numărul feţilor: în cazul gemenilor –
constituie în mediu 36-37 săptămâni, în cazul tripleţilor – 34-35 săptămâni. Un
mecanism de declanşare a naşterii este super-extensia uterului din cauza
numărului mare de feţi, precum şi în urma hidramniosului, ce apare în astfel de
sarcini.
Soluţionarea
problemei: Profilaxia naşterii
premature se efectuează mai întâi de toate prin limitarea modului activ de
viaţă şi în unele cazuri prin indicarea regimului de pat. După 20 săptămâni de
sarcină pe timp de zi mamelor li se recomandă să se odihnească nu mai puţin de
4-6 ore. În termeni mai târzii de sarcină – până la 8 ore pe zi.
Pentru a nu lăsa activ pericolul naşterii premature, o
dată la două – trei săptămâni medicul ginecolog estimează starea colului
uterin. Dacă până în săptămâna 23 el începe să se scurteze, atunci pe el se
aplică suturi. Această procedură poartă denumirea de serclaj de col. Cel mai
important – a nu rata timpul pentru efectuarea acestei operaţii. După săptămâna
23 pentru înlăturarea pericolului naşterii premature medicul prescrie preparate
speciale – tocolitice. În cazuri aparte când există riscul naşterii premature
gravidelor li se recomandă injectarea corticosteroizilor, cu scopul accelerării
maturizării plămânilor şi profilaxiei dereglărilor respiratorii la nou-născuţi.
Problema
2. Riscul înalt de complicaţii
În sarcina multiplă deseori apare anemia. În plus, creşte
riscul toxicozei precoce, iar toxicozele tardive (gestozele) decurg mai
dificil.
Soluţionarea
problemei: Peste 90% din
sarcinile multifetale decurg practic fără complicaţii şi cu un curs fericit.
Una din cauzele acestui succes este posibilitatea detectării precoce a
diferitor anomalii cu ajutorului USG. Doar în afară de stabilirea numărului fetuşilor,
ultrasunetul permite să monitorizăm dezvoltarea lor, poziţia, numărul
placentelor şi volumul lichidului amniotic.
Fireşte, că în cazul sarcinii multiple femeia trebuie să
vină mai des la medic: după 20 săptămâni – la fiecare a doua săptămână, iar
după 30 săptămâni de sarcină – o dată pe săptămână. Pentru profilaxia anemiei
femeilor cu sarcină multiplă li se prescriu doze mari de preparate cu conţinut
de fier (până la 60 mg pe zi) şi acid folic (până la 1 mg pe zi).
Problema
3. Dereglarea dezvoltării fetuşilor
În cazul gemenilor dizigoţi (fraternali) frecvenţa anomaliilor dezvoltării intrauterine
este aceeaşi, ca şi în cazul sarcinii monofetale, iar în cazul gemenilor
monozigoţi – de 2 ori mai mare. Decurgerea unei astfel de sarcini poate fi
complicată de întîrzierea creşterii unuia din feţi (dezvoltare disociată). O
fază mai pronunţată a dezvoltării disociate se observă în cazul sindromului
hemotransfuziei feto-fetale: gemenii monozigoţi cu o singură placentă se
alimentează în modul următor: un făt de la celălalt. Unul devine donator, iar
al doilea – recipient. În acest caz viaţa ambilor se află în pericol.
Soluţionarea
problemei: La stabilirea
sindromului de hemotransfuzie feto-fetală, peste hotare se efectuează
dezlipirea anastomozelor cu ajutorul laserului şi ambii copii continuă să se
dezvolte normal. Din păcate, în ţara noastră chirurgia intrauterină a fătului
încă nu este pe larg dezvoltată. De aceea la depistarea acestei patologii
tratamentul deseori se limitează cu extragerea cantităţii excesive de lichid
amniotic printr-un ac subţire (amniocenteză), ceea ce permite prelungirea
sarcinii, dar nu înlătură cauza sindromului. În această situaţie femeia trebuie
să se afle sub supravegherea permanentă a medicului. La necesitate ea poate
avea nevoie de naştere urgentă.
Problema
4. Greutatea scăzută a nou-născuţilor
În 40-60% din cazuri la naşterea gemenilor greutatea
corpului copiilor constituie mai puţin de 2500g. De regulă, diferenţa în
greutate dintre ambii gemeni nu este mare şi constituie în jur de 200-300g. În
cazul sindromului de hemotransfuzie feto-fetală se poate remarca o diferenţă
considerabilă în greutate: până la 1 kg şi mai mult.
Soluţionarea
problemei: Pentru a reduce la
minim probabilitatea naşterii unor copii cu greutate scăzută, femeia trebuie să
atragă o atenţie deosebită alimentaţiei sale, în special în I trimestru. Pentru
fiecare copil sunt necesare aproximativ 300-400 calorii pe zi. Vitaminele la
fel se prescriu în doză dublă. Dacă în cazul sarcinii monofetale adaosul
optimal în greutate constituie 12-13 kg, atunci pentru o sarcină multifetală adaosul
în greutate trebuie să fie nu mai puţin de 18-20kg.
Indicaţii
pentru operaţia cezariană în cazul sarcinii multiple
- Decurgerea
complicată a gestozei (toxicozei tardive), în care este contraindicată naşterea
naturală. - Poziţia pelviană a
primului făt (la mamele ce nasc pentru prima dată). - Super-extensia
excesivă a uterului şi fetuşi măşcaţi (cu masa totală peste 6kg). - Hipoxia fătului
(feţilor).
Dacă nu sunt indicaţii speciale pentru operaţie cezariană
de preferinţă este naşterea naturală. Dar în cazul a trei şi mai mulţi copii,
indiferent de starea femeii, se recomandă de efectuat operaţia cezariană la
34-35 săptămâni.