Cea mai
importantă perioadă a sarcinii este trimestrul I, când are loc constituirea şi
formarea tuturor organelor şi sistemului copilului. Însă, anume această perioadă de sarcină deseori este
complicată de toxicoza precoce. După statistică fiecare a doua viitoare mamă
suportă această boală. Mulţi o consideră
eronat drept normă, dar nu este aşa: toxicoza – patologie.
De regulă prin termenul „toxicoză precoce” se are în
vedere doar greaţa, voma şi salivarea. Interpretarea medicală a acestui termen
diferă puţin de cea obişnuită: în manualele de obstetrică prin toxicoză sunt
considerate toate modificările patologice în organismul femeii, care pot apărea
în trimestrul I de sarcină. La ele se referă nu doar greaţa şi voma, dar şi alte
fenomene neplăcute, care se întâlnesc mult mai rar (dermatoze – leziunile
pielii, tetanii – convulsiile muşchilor, osteomalacie – dedurizarea oaselor,
icterul, astmul bronşic şi etc.).
Cauzele
În pofida numeroaselor cercetări, până în prezent nu s-a
putut depista cauza toxicozei. Însă, există mai multe ipoteze:
- Cea mai populară şi
mai fundamentată este teoria apariţiei toxicozei – este aşa-numita teorie neuronală de reflexie, potrivit
căreia un rol important în dezvoltarea bolii îl au dereglările corelaţiei
dintre sistemul nervos central şi
organele interne. Toţi ştiu, că în perioada sarcinii multe femei devin
mai capricioase, iritabile, plângăreţe. Aceasta se întâmplă deoarece în timpul
purtării copilului, se activizează structurile istoric mai „vechi” subcorticale
ale creierului, în timp ce în mod obişnuit la om, care stă pe treapta
superioară a evoluţiei, cortexul este mai activ. Însă structurile subcorticale
formează majoritatea reflexelor de apărare şi natura înţeleaptă, protejând
sarcina, impune această parte a creierului să lucreze mai intensiv. În
structurile subcorticale se află centrul vomitiv, precum şi zonele şi celulele
olfactive, „care dirijează” cu organele interne, inclusiv cu stomacul, inima,
vasele, plămânii, glandele salivare. De aceea greaţa şi voma poate fi
anticipată de astfel de aparenţe, precum respiraţia adîncă, accelerarea
pulsului, mărirea cantităţii de salivă, paliditatea, condiţionată de spasmul
vaselor. - Teoria imună.
Copilul din primele zile de viaţă intrauterină după compoziţia sa antigenică este
un organism diferit de cel al mamei, pentru care femeia gravidă produce
anticorpi, care ar provoacă toxicoza. - Teoria hormonală. În organismul femeii gravide au loc restructurări
hormonale considerabile. În particular, apare un nou organ, producător de
hormoni – placenta. Apariţia unui nou „lider” nu întotdeauna este pe placul
sistemului nervos şi a organelor interne ale gravidei şi ele reacţionează la
aceasta prin simptome de toxicoză. La voma gravidelor se observă coincidenţa
temporală a începutului vomei cu apogeul conţinutului HCG (hormonului
placentar), adesea se remarcă scăderea corticosteroizilor în cortexul glandelor
suprarenale. - Teoria psihogenă. Se presupune că toxicoza poate fi rezultatul emoţiilor
negative: îngrijorărilor pentru copil, temerii înainte de naştere.
Factorii
de risc
Deşi nimeni nu este asigurat de toxicoză, s-a observat,
că cel mai des aceasta apare la viitoarele mămici, care suferă de boli cronice
ale tractului gastrointestinal, ficatului, glandei tiroide, precum şi care au
suportat avorturi artificiale, boli inflamatorii cronice ale organelor
genitale. Factori predispunători sunt stresurile nervoase frecvente şi
alimentaţia incorectă, tipul astenic de constituţie. În plus, formele
pronunţate de toxicoză precoce cel mai des apar în cazul sarcinii multifetale.
Simptomele
Cea mai răspândită manifestare a toxicozei – voma, care
poate apărea cu periodicitate diferită, în dependenţă de gradul de gravitate al
toxicozei.
În cazul decurgerii toxicozei uşoare voma are loc nu mai
des de 5 ori timp de 24 ore şi poate fi însoţită de senzaţia de greaţă
îndelungată sau permanentă. Voma poate avea loc pe nemâncate, sau poate fi
suscitată de mâncare sau mirosuri neplăcute. Cu toate acestea pierderea masei
corpului fie că lipseşte, sau nu este mare – 1-3 kg (până la 5% din greutatea
corpului înainte de sarcină). O astfel de stare poate fi uşor tratată în
condiţii casnice.
În cazuri mai complicate voma apare până la 10-20 ori
timp de 24 ore şi este însoţită de salivare, cu înrăutăţirea concomitentă şi
semnificativă a stării generale a femeii, apare slăbiciune, apatie. Odată cu
masele vomitive şi saliva se pierde o cantitate semnificativă de lichid, are
loc deshidratarea, este încălcat metabolismul. Pielea devine uscată, palidă, scade tensiunea arterială, pulsul se
înteţeşte, apare constipaţia, se micşorează cantitatea urinei eliminate, creşte
temperatura. Pierderea masei corpului poate constitui până la 8-10 kg şi mai
mult (până la 10% din greutatea iniţială a masei corpului). În cazul
progresului acestei forme de toxicoză treptat se dezvoltă dereglarea schimbului
hidro-salin, de albumine, a
carbohidraţilor şi lipidelor, a bilanţului acido-bazic şi de vitamine, a
funcţiilor glandelor de secreţie internă. În situaţia dată este dereglat
spontan afluxul de substanţe hrănitoare la făt, dar anume în această perioadă are loc constituirea şi formarea tuturor
organelor şi sistemelor de bază ale copilului.
Salivarea (ptialismul) poate însoţi voma gravidelor, mai rar apare
ca formă sine stătătoare de toxicoză precoce. În cazul salivării pronunţate
femeia gravidă poate pierde 1 l de lichid. Salivarea abundentă aduce la
deshidratarea organismului şi la pierderea albuminelor, care influenţează
negativ asupra stării psihice a femeii.
În săptămâna a 12-a de sarcină, de regulă, simptomele
toxicozei precoce dispar.
Diagnosticul
şi tratamentul toxicozei
Deja în cazul simptomelor uşoare de toxicoză medicul o să
vă trimită sa faceţi analize. Va fi nevoie să faceţi analiza urinei la prezenţa
acetonei şi corpilor cetonici, precum şi analiza biochimică şi generală a
sângelui. În cazul formei grave de boală gravida va fi internată în staţionar.
Iar în caz de toxicoză uşoară, întâlnită mai frecvent, vă veţi trata acasă sub
supravegherea medicului.
Pentru înlăturarea senzaţiilor neplăcute trebuie să
atrageţi atenţie dietei. În caz de toxicoză, nu întotdeauna este dereglată
pofta de mîncare, uneori ea poate fi chiar ridicată, dar mai frecvent însăşi
aspectul mîncării provoacă emoţii negative, uneori trebuiesc depuse eforturi
considerabile pentru a te impune să
înghiţi măcar o bucăţică. Din acest motiv vă puteţi satisface gusturile culinare, incluzând în raţie mult
doriţii castraveţi muraţi, chiflele dulci sau fructele exotice. Masa
trebuie luată des, de 5-6 ori pe zi, dar
porţiile trebuie să fie mici, iar meniul – variat.
Trebuie să aveţi în vedere că mâncarea prea fierbinte sau
prea rece va provoca mai repede voma. Produsele trebuie să fie asimilate uşor,
să conţină o cantitate suficientă de vitamine. Este mai bine să beţi apă
minerală alcalină, ceai cu mentă.
În caz că aţi remarcat că s-a mărit considerabil
salivarea, atunci va fi de folos clătirea cavităţii bucale cu soluţii protectoare,
care vor reduce acest proces, de exemplu infuzii de salvie, romaniţă, mentă.
Dacă greaţa şi voma apar dimineaţa, imediat după trezire, încercaţi să luaţi
micul dejun în pat, puneţi alături de pat câţiva biscuiţi săraţi, câteva felii
de lămâie sau o gumă de mentă. Este deosebit de plăcut, dacă în situaţia dată
viitorul tătic se va manifesta ca un gentleman şi vă va servi un dejun uşor şi folositor.
Dacă totuşi voma începe în a doua jumătate a zilei,
atunci, cel mai probabil, că se manifestă tensiunea nervoasă şi oboseala. În acest
caz puteţi servi un ceai calmant de talpa gâştei sau valeriană. Dacă aceste
remedii nu ajută, atunci informaţi-l neapărat despre aceasta pe medicul
dumneavoastră obstetrician-ginecolog.