Se întîmplă, că în urma unei răceli „clasice” nu ne
mai supără gîdilitul în gât, băsmăluţa la fel nu mai este un obiect de primă necesitate,
însă tusea, din contra, s-a înteţit, a devenit sufocantă, sub formă de accese
şi încă aduce cu sine o flegmă gălbuie sau verzuie. De cele mai multe ori
acestea sunt simptomele de bronşită.
În prezent bronşita
acută – nu este o boală foarte periculoasă, cel mai important – să ne
adresăm la timp la medicul –pulmonolog, care ne va sugera cum şi cu ce să tratăm
bronşita. Medicamentele prescrise urmează a fi administrate cu acurateţe şi nu
trebuie să exagerăm cu fumatul şi aflarea la aer rece. Însă, dacă vom neglija
aceste recomandări, boala se prelungeşte şi poate trece în formă cronică. Deosebit de frecvent acest lucru se întâmplă
pe fundalul slăbirii mecanismelor de protecţie ale bronhiilor în cazul
fumatului şi lucrului în încăperi cu aer poluat.
Bronşita se consideră cronică, dacă tusea
durează nu mai puţin de 3 luni pe an, timp de 2 şi mai mulţi ani. Este o boală
răspîndită, de care suferă 10-20% din populaţie, fapt legat, în primul rînd, de
gradul înalt de impurificare cu gaze şi de concentraţia prafului în aer, precum
şi de răspîndirea fumatului.
Mulţi oameni, ce suferă de bronşită cronică, consideră
tusea însoţitorul lor inevitabil şi obişnuit şi nici nu se gândesc la
tratament. Cu o astfel de atîrnare bronşita progresează în boală cronică
obstructivă a plămînilor, ce are ca urmare emfizemul, insuficienţa respiratorie
şi alte complicaţii grave. Pentru prevenirea complicaţiilor grave este necesar
de efectuat profilaxia bronşitei, ţinînd cont de recomandările medicului.
Simptomele bronşitei acute
Bronşita infecţioasă de obicei apare iarna. De regulă, ea începe de la
simptome, ce amintesc răceala simplă, mai întîi de toate oboseala şi gîdilitul
în gît, apoi apare tusea. La început deseori tusea este uscată, dar mai tîrziu
devine umedă şi se expectorează flegmă albă, galbenă sau chiar verzuie. În
cazuri mai grave se poate observa ridicarea temperaturii.
Dacă simptomele persistă şi mai ales se
intensifică, medicul vă poate trimite la examenul radiologic al cutiei
toracice, pentru a se convinge de lipsa inflamaţiei în plămîni (pneumonie),
care poate fi o complicaţie gravă a bronşitei.
Simptomele bronşitei cronice
Termenul de «bronşită cronică», spre deosebire de bronşita acută,
este folosit de medici pentru identificarea bolii ce decurge timp îndelungat,
care nu trece uneori timp de câteva luni. Tusea şi expectoraţia sputei se pot
repeta an de an şi de fiecare dată pot dura mult mai mult. Bronşita cronică
apare adesea în cazul inhalării îndelungate a diferitor substanţe iritante,
precum fumul de ţigară.
Diferenţa principală a proceselor din plămîni în
cazul bronşitei acute şi cronice constă în faptul că la bronşita cronică
membrana mucoasă a bronhiilor produce mai multă flegmă, ceea ce şi provoacă
tusea, în timp ce în cazul bronşitei infecţioase tusea apare preponderent din
cauza inflamaţiei căilor respiratorii. Una din cele mai frecvente cauze a
bronşitei cronice este fumatul permanent.
Destul de des acţiunea îndelungată a substanţelor iritante duce la înrăutăţirea
progresivă a stării generale, iar inflamaţia sau cicatrizarea căilor
respiratorii mici duc la îngreunarea respiraţiei. În acest caz se poate
dezvolta emfizemul, îndeosebi atunci, cînd aceste substanţe iritante provoacă
deteriorarea alveolelor. Acest lucru contribuie la faptul că pacientului îi
este dificil să respire la efectuarea oricărui efort fizic. Bronşita şi emfizemul
se întîlnesc atît ca boală independentă, dar mai frecvent se însoţesc una pe
alta.
Tratamentul bronşitei
Bonşita este o boală destul de gravă.
Doar medicul poate face un diagnostic corect şi poate indica o terapie
adecvată.
Dacă aveţi bronşită acută, este necesar să respectaţi
regimul de pat, să beţi cît mai mult lichid şi, să luaţi preparate analgezice
şi antipiretice (paracetamol).
Dacă în timpul tusei se elimină spută galbenă ori verzuie, sau temperatura
corpului este foarte înaltă şi nu coboară mult timp, atunci, probabil, este
vorba de bronşită bacteriană. În acest caz este necesar să administraţi
antibiotice, care se vor isprăvi repede cu infecţia.
În cazul bronşitei cronice trebuie să renunţaţi la
fumat, deoarece acest lucru încetineşte vădit progresarea afecţiunii şi poate
reduce dispneea.
De asemenea se prescriu bronhodilatatoare
(bronholitice). Aceste preparate medicamentoase dilată căile respiratorii şi
uşurează respiraţia. Ele sunt adesea prescrise sub formă de inhalaţii (cu
folosirea diferitor dispozitive – inhalatoare).
În momentul acutizării uneori se indică
corticosteroizi şi antibiotice. În cazuri grave sau când sunt acutizări
frecvente folosirea corticosteroizilor poate fi permanentă.
Profilaxia bronşitei
Vaccinarea anuală contra gripei reduce probabilitatea îmbolnăvirii de gripă în
perioada toamnă-iarnă şi, prin urmare, poate fi recomandată bolnavilor de
bronşită cronică.
Vaccinarea contra bolilor, cauzate de pneumococi,
este de asemenea recomandată bolnavilor de bronşită cronică.