Osteocondroza

Osteocondroza – este o boală foarte frecventă, care afectează discurile intervertebrale și cartilajul.
Deși „chondros ” din limba greacă înseamnă
„cartilaj”, osteocondroza nu se referă  la toate deteriorările țesutului
conjunctiv, ci doar la problemele cu cartilajele coloanei vertebrale ale
omului. În osteocondroză, deseori  sunt
afectate și discurile intervertebrale, dar de starea lor, depinde
mobilitatea coloanei vertebrale, elasticitatea, flexibilitatea ei și capacitatea
de a menține încărcări – în acest caz discurile intervertebrale
sunt ca niște amortizoare – arcuri.

Conform
cercetărilor aproximativ 70% dintre adulți,  în întreaga lume, suferă de osteocondroză.
Totuși, afecțiunea este deja evidentă din primele decenii de viață. Potrivit statisticilor,
osteocondroza este mai frecventă la băieţi decît la fete. Practic orice
persoană, cu vîrsta de peste  20 de ani,
într-un fel sau altul, suferă de această boală. Pe lîngă durerile de spate,
osteocondroza poate provoca diferite afecțiuni ale organelor interne.

Tipuri de osteocondroza

Există mai multe
tipuri de osteocondroză, în funcție de segmentul spinal afectat:

• osteocondroză
  cervicală sau osteocondroza  segmentului
  cervical al coloanei vertebrale;
• osteocondroză
  toracică sau osteocondroza  segmentuluitoracic al coloanei vertebrale;
• osteocondroză
  lombară sau osteocondroza  segmentului
  lombosacral al coloanei vertebrale;
• osteocondroza
  extinsa (afecțiunea se răspîndește pe două sau trei segmente
  ale coloanei vertebrale, în același timp).

Patru etape de dezvoltare a osteocondrozei:

• caracteristica
  principală a osteocondrozei în prima etapă, este starea generală de rău și  senzația de disconfort la nivelul
  spatelui;
• caracteristica
  principală a celei de a doua etape a osteocondrozei – este protruzia
  discurilor: începe degenerarea inelului fibros, se îngustează spațiul dintre
  vertebre, este posibilă o compresiune a terminațiilor
  nervoase, cu sindrom de durere;
• a treia etapă
  este caracterizată de o deformare semnificativă la nivelul coloanei vertebrale,
  are loc distrugerea inelului fibros și dezvoltarea herniilor intervertebrale.
• în a patra și cea mai
  severă etapă a osteocondrozei, orice mișcare este dificilă din cauza
  durerii acute.

Factorii de risc pentru osteocondroză

Cauza exactă a osteocondrozei
nu se cunoaște. Totuși, majoritatea oamenilor de știință sunt înclinați să creadă că
premisele de bază pentru dezvoltarea acestei afecțiuni sunt
tulburările metabolice ale organismului uman și procesul
natural de îmbătrînire. Cu toate acestea, există foarte mulți factori care
pot conduce la dezvoltarea osteocondrozei.Cei mai importanți  sunt:

• obezitatea;
• fumatul;
• un stil de viață sedentar;
• activitate fizică
  excesivă;
• postura inadecvată;
• stres psiho-emoțional, nervozitate;
• condiții precare
  ecologice;
• hipotermie, boli
  infecțioase.

Simptomele osteocondrozei

Principalul simptom
al osteocondrozei – este durerea. În funcție de localizarea discurilor
intervertebrale deteriorate, durerile pot fi în zona gîtului, umărului, brațului, spatelui
și chiar
toracelui. Pe lînga durere oamenii simt, de multe ori, o senzație de presiune
și chiar o
rigiditate musculară. În cazul compresiei nervilor la nivelul segmentului
cervical al coloanei vertebrale, osteocondroza se manifestă  prin dureri de cap severe, amețeli, tulburări
de mers, tulburări de vedere:  vederea
este perturbată de „musculițe” sau pete colorate.

Tratamentul osteocondrozei

Tratamentul
osteocondrozei – este un proces de lungă durată, care necesită o mare putere de
voință și timp liber. De regulă, tratamentul este complex.
Schemele moderne de tratament al osteoporozei, includ următoarele componente:

• gimnastica medicala;
• tratament cu 
  medicamente antiinflamatorii, analgezice;
• tratament cu medicamente care contribuie la refacerea
  discurilor deteriorate ale coloanei vertebrale;
• tratament de recuperare (terapie manuală, masaj).

Tratamentul chirurgical alosteocondrozei

În caz dacă
tratamentul este ineficient, pentru pacienții care s-au
adresat la medic tîrziu, avînd deja unele complicații (radiculită,
hernie intervertebrală) este indicat tratamentul chirurgical. Aceasta intervenție este
necesară pentru a elimina presiunea exercitată asupra măduvei spinării și rădăcinilor
nervoase. De regulă, în cazul în care pe fondul osteocondrozei, se formează
hernii intervertebrale, se efectuează îndepărtarea discului afectat și herniei și fuziunii
vertebrelor adiacente.

Ca orice altă
procedură chirurgicală, operația, în cazul osteocondrozei, implică riscul de a leza
măduva spinării și nervii, de aceea, tratamentul chirurgical al
osteocondrozei se efectuează doar  în
cazuri extreme (compresia măduvei spinării sau a vaselor) sau după încercărirepetate, nereușite de a trata această afecțiune cu alte
metode.

Prevenirea osteocondrozei

Una dintre principalele cerințe pentru a preveni osteocondroza este practicarea unui sport în mod
moderat și constant,  sau a gimnasticii (pentru
întărirea corsetului muscular al coloanei vertebrale). Dacă  osteocondroza se acutizează  după lucrul
îndelungat în fața calculatorului, probabil trebuie sa vă  gîndiți la
schimbarea locului de muncă, sau cum sa adăugați activitatea fizică în viața
dumneavoastră. În timpul dezvoltării și creșterii coloanei vertebrale, adică în copilărie, este important ca postura
și mersulsă fie permanent monitorizate.

Specialiștii noștri: