Guşa
tiroidiană –
este mărirea glandei tiroide, care se remarcă la un
număr important de oameni, ce locuiesc într-o anumită regiune geografică cu
deficit de iod în alimentaţie. Boala are un caracter endemic, dacă la 5% copii
şi adolescenţi sau la 30% maturi se constată mărirea glandei tiroide de gradul
I şi mai mult.
Cauzele guşii
tiroidiene
Cauza
principală a guşii tiroidiene este deficitul de iod în sol, apă şi produse
alimentare.
Cercetările,
privind cantitatea de iod necesară organismului, au arătat, că omul are nevoie
de 100-200 mcg iod pe zi. În cazul reducerii afluxului de iod în organism până
la 50 mcg se produce mărirea glandei tiroide.
Însă,
nu se îmbolnăvesc toţi locuitorii din regiunea endemică. Aceasta confirmă
faptul că există şi alte motive de formare a guşii:
- alimentaţia iraţională cu insuficienţă de albumine şi vitamine,
- afluxul produselor strumigene în
alimentaţie, adică ce conţin substanţe, care intensifică creşterea glandei
tiroide, - condiţiile casnice anti-sanitare,
- intoxicaţia cu substanţe chimice.
Guşa tiroidiană din
1994, conform recomandărilor OMS, este folosită
în toată lumea după clasificarea simplificată a dimensiunilor glandei
tiroide, ce permite să comparăm datele diferitor ţări pentru estimarea gradului
endemiei guşii.
Gradele guşii
tiroidiene
- gradul 0: nu
este guşă - gradul I: guşa
nu se vede, dar
se palpează; cu
toate acestea dimensiunile porţiunilor sale sunt mai mari decît falanga distală
a degetului mare de la mîna persoanei investigate - gradul II:
guşa se palpează şi se observă vizual.
Estimarea
dimensiunilor glandei tiroide se efectuează în baza datelor diagnosticului
ecografic conform normativelor internaţionale pentru adulţi (mai mari de 18
ani): guşa se diagnostichează, dacă volumul glandei tiroide la femei depăşeşte
18 ml, iar la bărbaţi 25 ml.
După localizare este
posibilă dislocarea atipică a guşii: guşa retrosternală, linguală, inelară.
După starea
funcţională, de regulă, se distinge guşa eutiroidiană şi hipotiroidiană.
Simptomele
guşii tiroidiene
- Indicii precoci: în
cazul guşii eutiroidiene iododeficitare bolnavii se plîng de senzaţii neplăcute
în regiunea gîtului. Mărirea dimensiunilor guşii duce la apariţia simptomelor
de compresie a organelor învecinate.
Aceasta poate fi senzaţia de apăsare în regiunea gîtului, îngreunarea
respiraţiei, înghiţirii. Compresia vaselor adiacente poate cauza dereglarea
circulaţiei sangvine. - Dezvoltarea guşii endemice
hipotiroidiene este însoţită de apariţia unor astfel de simptome cum sunt
moleşeala, apatia, letargia. Creşterea masei corpului, uscăciunea tegumentelor,
constipaţiile, ritmul cardiac încetinit. - Amplasarea atipică a guşii este
însoţită de apariţia simptomelor specifice. Guşa linguală duce la apariţia
disfagiei, sufocării, modificării timbrului vocii, senzaţiei de gâdilire şi
durerilor în gât. - Amplasarea retrosternală a guşii
este însoţită de gîfîit, tuse uscată. Este posibilă de asemenea şi dezvoltarea
tiroiditei acute şi subacute, a hemoragiilor în ţesutul glandei tiroide.
Diagnosticul
guşii tiroidiene este pus în cazul măririi glandei
tiroide la persoanele, ce locuiesc într-o
localitate de guşă endemică. Stabilirea diagnosticului este înlesnită de
palparea gîtului, prin care nu se detectează mărirea nodulilor limfatici regionali
şi se stabileşte glanda tiroidă indoloră. De regulă, lipsesc simptomele clinice
clare de dereglare a funcţiilor glandei tiroide. În cazul diagnosticului
ultrasonor se remarcă modificări chistice, porţiuni de calcinoză şi fibroză,
ecogenitate neuniformă.
Actualmente
sunt cunoscute un şir de afecţiuni, precondiţionate de deficitul de iod în
diferite perioade ale vieţii.
- La orice vîrstă:
guşa, hipotiroidia clinică şi subclinică. - La făt şi nou-născut: rata
înaltă a mortalităţii perinatale, deficienţe
înnăscute de dezvoltare, hipotiroidie înnăscută, cretinismul. - La copii şi adolescenţi:
încetinirea dezvoltării intelectuale şi fizice, scăderea capacităţii de muncă, reuşita
proastă, rata înaltă de îmbolnăvire şi predilecţia spre bolile cronice,
dereglarea dezvoltării sexuale. - La maturi şi vîrstnici: reducerea
capacităţii de muncă fizică şi intelectuală, progresarea aterosclerozei. - La femeile de vârstă reproductivă:
sterilitatea şi pierderea sarcinii, evoluţia dificilă a sarcinii, anemia.
Tratamentul guşii
tiroidiene
Tratamentul
guşii tiroidiene la «TerraMed» se
realizează cu ajutorul terapiei medicamentoase, alegerea preparatelor depinde
de gradul măririi glandei tiroide şi de starea funcţiilor sale. Se prescriu
preparate de iod, hormoni tiroidieni şi preparate combinate. Tratamentul guşii
prin metode populare este fără succes.
O
premisă pentru tratamentul chirurgical este prezenţa nodulilor, în special a
celor reci, creşterea rapidă a guşii, prezenţa simptomelor de compresie a
organelor şi ţesuturilor învecinate, suspiciunea de malignizare.
Profilaxia guşii
endemice se împarte în profilaxie de masă, grup şi individuală.
- Profilaxia de masă se realizează
prin folosirea sării iodate. - Profilaxia de grup se desfăşoară
la copii, femei însărcinate şi care alăptează, ţinând cont de necesitatea lor
sporită în hormoni tiroidieni. - Profilaxia individuală este
necesară persoanelor ce au suportat strumectomie şi care locuiesc temporar în
regiunile endemice, ce au fost supuse acţiunii factorilor strumigeni în
condiţii de casă şi industriale. Se realizează prin includerea în alimentaţie a
produselor, bogate în iod (varză de mare, calmari, peşte de mare, curmale,
nuci), prin administrarea iodurii de potasiu.
Avantajele
tratamentului guşii la«TerraMed»
- La clinica «TerraMed» se
folosesc cele mai moderne metode de
tratament - Eficienţa tratamentului depinde
de tipul patologiei - Diagnosticul şi tratamentul
bolilor endocrine corespunde standardelor mondiale - Primirea este desfăşurată de medici
endocrinologi experimentaţi, medici de categorie superioară cu o bogată experienţă
de muncă