Narcolepsia
— este o afecţiune a sistemului nervos central, care se
caracterizează prin tulburări grave de somn, ce au 4 manifestări de bază:
- Somnolenţă diurnă
bruscă şi accese de adormire spontană - Cataplexie
(accese de slăbiciune spontană) - Paralizie în timpul
somnului - Halucinaţii
hipnagogice (la adormire) şi hipnapompice (la
trezire)
Narcolepsia
se întâlneşte destul de rar, în 5-7 cazuri la 10000 oameni. De obicei, această
boală se dezvoltă la vîrsta de 20-50 ani, mai des la bărbaţi. Se presupune un
caracter ereditar al bolii.
Narcolepsia
se poate manifesta (în special la început de boală) doar prin unul din
simptomele menţionate mai sus. Odată cu timpul tabloul bolii se poate schimba
în legătură cu asocierea altor simptome de narcolepsie.
Mai
jos ne vom opri detaliat la manifestările caracteristice de narcolepsie:
Somnolenţa
diurnă bruscă şi accesele de adormire spontană pe timp de zi, de obicei, sunt
primele simptome de narcolepsie. Somnolenţa este atît de puternică, încît pacienţii
adorm în ciuda ne dorinţei lor sau a ambianţei complet necorespunzătoare. Acest
lucru este deosebit de periculos în cazul cînd persoana este legată de profesii
ce necesită o atenţie sporită. Adormirile diurne se pot repeta de mai multe ori
pe zi şi durează de la cîteva secunde pînă la cîteva minute. În cazul episoadelor
de somn diurn mai întîi are loc încetinirea treptată a vorbirii, apoi „căderea”
capului şi deconectarea completă a conştiinţei. Cu toate acestea, bolnavii, de
regulă, totuşi reuşesc să preia o poziţie comodă pentru somn. După trezire
pacienţii resimt înviorare şi un aflux de energie. Însă, după cîteva ore, se
manifestă din nou o somnolenţă vădită. Dumneavoastră puteţi estima nivelul
vostru de somnolenţă cu ajutorul testului.
Cataplexia
– este un acces de slăbiciune spontană pe fundalul emoţiilor puternice pozitive
sau negative (rîs, mirare, act sexual, plîns, supărare). Slăbiciunea este
condiţionată de pierderea tonusului muscular. Accesul se poate dezvolta atît de
repede, încât bolnavul poate cădea şi primi o traumă. Durata accesului variază
de la cîteva secunde pînă la cîteva minute. Mai apoi poate urma şi adormirea.
Halucinaţiile
hipnagogice (în timpul adormirii) şi hipnapompice (în timpul trezirii) – viziuni
acustice expresive sau vizuale, asemănătoare visului, ce apar în timpul
adormirii sau trezirii. Ele mai sunt numite „vise aievea”, deoarece omul conştientizează
că încă nu doarme, dar deja începe să viseze. Cu toate acestea, viziunile se
intercalează în atmosfera înconjurătoare: prin dormitor pot umbla oameni sau
fiinţe din basme. Omul poate auzi voci, muzică sau să vadă scînteieri de
lumină. De regulă aceste viziuni sunt însoţite de teamă şi nelinişte.
Paralizia
în timpul somnului – stare, caracterizată de imobilitate completă după trezire.
Omul se află în plină conştiinţă şi apreciază adecvat atmosfera, dar nu se
poate mişca. Este păstrată doar posibilitatea de a clipi şi mişca ochii.
Situaţia dată poate fi foarte înfricoşătoare, mai ales în cazul halucinaţiilor
înspăimîntătoare pe fundal de
imobilitate. Accesul poate dura de la câteva secunde pînă la cîteva minute şi
se termină cu restabilirea treptată a controlului asupra mişcărilor.
Stabilirea
diagnosticului exact este posibil doar în baza consultaţiei specialistului din
domeniul medicinii somnului şi în baza efectuării unui şir complicat de
investigaţii diagnostice (polisomnografia, testul multiplu al latenţei
somnului, encefalografia şi multe altele). Pentru aceasta trebuie să vă
adresaţi la laboratorul somnului.
Tratamentul
Din
păcate, narcolepsia este incurabilă. Însă, un tratament de întreţinere poate
îmbunătăţi simţitor calitatea vieţii pacientului. Terapia medicamentoasă constă
în prescrierea remediilor stimulatoare, ce reduc somnolenţa de zi şi de asemenea
în indicarea preparatelor ce atenuează simptomele cataplexiei sau paraliziei în
timpul somnului. Folosirea acestor remedii trebuie să fie realizată sub
supravegherea strictă a medicului.
Trebuie
de acordat o atenţie deosebită igienei somnului (puteţi citi mai detaliat
despre igiena somnului în broşura „Sfaturi pentru un somn sănătos”). Este
necesar de asigurat un somn nocturn suficient, precum şi somnul de zi de 1-2-3
ori a câte 30-60 minute. Trebuie de soluţionat întrebarea legată de alegerea
profesiei, care ar permite să nu vă abţineţi de un grafic strict de somn şi
vigilenţă şi care nu ar fi legată de aplicarea mijloacelor şi mecanismelor, ce
necesită o atenţie sporită.