Toxicoza precoce de sarcină
Cea mai importantă perioadă a sarcinii este trimestrul I, când are loc constituirea şi
formarea tuturor organelor şi sistemului copilului. Însă, anume această perioadă de sarcină deseori este complicată de toxicoza precoce. După statistică fiecare a doua viitoare mamă
suportă această boală. Mulţi o consideră eronat drept normă, dar nu este aşa: toxicoza – patologie.
De regulă prin termenul „toxicoză precoce” se are în vedere doar greaţa, voma şi salivarea. Interpretarea medicală a acestui termen diferă puţin de cea obişnuită: în manualele de obstetrică prin toxicoză sunt considerate toate modificările patologice în organismul femeii, care pot apărea în trimestrul I de sarcină. La ele se referă nu doar greaţa şi voma, dar şi alte
fenomene neplăcute, care se întâlnesc mult mai rar (dermatoze – leziunile pielii, tetanii – convulsiile muşchilor, osteomalacie – dedurizarea oaselor, icterul, astmul bronşic şi etc.).
Cauzele
- Cea mai populară şi mai fundamentată este teoria apariţiei toxicozei – este aşa-numita teorie neuronală de reflexie, potrivit căreia un rol important în dezvoltarea bolii îl au dereglările corelaţiei dintre sistemul nervos central şi organele interne. Toţi ştiu, că în perioada sarcinii multe femei devin mai capricioase, iritabile, plângăreţe. Aceasta se întâmplă deoarece în timpul purtării copilului, se activizează structurile istoric mai „vechi” subcorticale ale creierului, în timp ce în mod obişnuit la om, care stă pe treapta superioară a evoluţiei, cortexul este mai activ. Însă structurile subcorticale formează majoritatea reflexelor de apărare şi natura înţeleaptă, protejând sarcina, impune această parte a creierului să lucreze mai intensiv. În structurile subcorticale se află centrul vomitiv, precum şi zonele şi celulele olfactive, „care dirijează” cu organele interne, inclusiv cu stomacul, inima, vasele, plămânii, glandele salivare. De aceea greaţa şi voma poate fi anticipată de astfel de aparenţe, precum respiraţia adîncă, accelerarea pulsului, mărirea cantităţii de salivă, paliditatea, condiţionată de spasmul vaselor.
- Teoria imună. Copilul din primele zile de viaţă intrauterină după compoziţia sa antigenică este un organism diferit de cel al mamei, pentru care femeia gravidă produce anticorpi, care ar provoacă toxicoza.
- Teoria hormonală. În organismul femeii gravide au loc restructurări hormonale considerabile. În particular, apare un nou organ, producător de hormoni – placenta. Apariţia unui nou „lider” nu întotdeauna este pe placul sistemului nervos şi a organelor interne ale gravidei şi ele reacţionează la aceasta prin simptome de toxicoză. La voma gravidelor se observă coincidenţa temporală a începutului vomei cu apogeul conţinutului HCG (hormonului placentar), adesea se remarcă scăderea corticosteroizilor în cortexul glandelor suprarenale.
- Teoria psihogenă. Se presupune că toxicoza poate fi rezultatul emoţiilor negative: îngrijorărilor pentru copil, temerii înainte de naştere.
Factorii de risc
Deşi nimeni nu este asigurat de toxicoză, s-a observat, că cel mai des aceasta apare la viitoarele mămici, care suferă de boli cronice ale tractului gastrointestinal, ficatului, glandei tiroide, precum şi care au suportat avorturi artificiale, boli inflamatorii cronice ale organelor
genitale. Factori predispunători sunt stresurile nervoase frecvente şi alimentaţia incorectă, tipul astenic de constituţie. În plus, formele pronunţate de toxicoză precoce cel mai des apar în cazul sarcinii multifetale.
Simptomele
Cea mai răspândită manifestare a toxicozei – voma, care poate apărea cu periodicitate diferită, în dependenţă de gradul de gravitate al toxicozei.
În cazul decurgerii toxicozei uşoare voma are loc nu mai des de 5 ori timp de 24 ore şi poate fi însoţită de senzaţia de greaţă îndelungată sau permanentă. Voma poate avea loc pe nemâncate, sau poate fi suscitată de mâncare sau mirosuri neplăcute. Cu toate acestea pierderea masei corpului fie că lipseşte, sau nu este mare – 1-3 kg (până la 5% din greutatea corpului înainte de sarcină). O astfel de stare poate fi uşor tratată în condiţii casnice.
În cazuri mai complicate voma apare până la 10-20 ori timp de 24 ore şi este însoţită de salivare, cu înrăutăţirea concomitentă şi semnificativă a stării generale a femeii, apare slăbiciune, apatie. Odată cu masele vomitive şi saliva se pierde o cantitate semnificativă de lichid, are loc deshidratarea, este încălcat metabolismul. Pielea devine uscată, palidă, scade tensiunea arterială, pulsul se înteţeşte, apare constipaţia, se micşorează cantitatea urinei eliminate, creşte temperatura. Pierderea masei corpului poate constitui până la 8-10 kg şi mai mult (până la 10% din greutatea iniţială a masei corpului). În cazul progresului acestei forme de toxicoză treptat se dezvoltă dereglarea schimbului hidro-salin, de albumine, a
carbohidraţilor şi lipidelor, a bilanţului acido-bazic şi de vitamine, a funcţiilor glandelor de secreţie internă. În situaţia dată este dereglat spontan afluxul de substanţe hrănitoare la făt, dar anume în această perioadă are loc constituirea şi formarea tuturor organelor şi sistemelor de bază ale copilului.
Salivarea (ptialismul) poate însoţi voma gravidelor, mai rar apare ca formă sine stătătoare de toxicoză precoce. În cazul salivării pronunţate femeia gravidă poate pierde 1 l de lichid. Salivarea abundentă aduce la deshidratarea organismului şi la pierderea albuminelor, care influenţează negativ asupra stării psihice a femeii.
În săptămâna a 12-a de sarcină, de regulă, simptomele toxicozei precoce dispar.
Diagnosticul şi tratamentul toxicozei
Deja în cazul simptomelor uşoare de toxicoză medicul o să vă trimită sa faceţi analize. Va fi nevoie să faceţi analiza urinei la prezenţa acetonei şi corpilor cetonici, precum şi analiza biochimică şi generală a sângelui. În cazul formei grave de boală gravida va fi internată în staţionar. Iar în caz de toxicoză uşoară, întâlnită mai frecvent, vă veţi trata acasă sub
supravegherea medicului.
Pentru înlăturarea senzaţiilor neplăcute trebuie să atrageţi atenţie dietei. În caz de toxicoză, nu întotdeauna este dereglată pofta de mîncare, uneori ea poate fi chiar ridicată, dar mai frecvent însăşi aspectul mîncării provoacă emoţii negative, uneori trebuiesc depuse eforturi
considerabile pentru a te impune să înghiţi măcar o bucăţică. Din acest motiv vă puteţi satisface gusturile culinare, incluzând în raţie mult doriţii castraveţi muraţi, chiflele dulci sau fructele exotice. Masa trebuie luată des, de 5-6 ori pe zi, dar porţiile trebuie să fie mici, iar meniul – variat.
Trebuie să aveţi în vedere că mâncarea prea fierbinte sau prea rece va provoca mai repede voma. Produsele trebuie să fie asimilate uşor, să conţină o cantitate suficientă de vitamine. Este mai bine să beţi apă minerală alcalină, ceai cu mentă.
În caz că aţi remarcat că s-a mărit considerabil salivarea, atunci va fi de folos clătirea cavităţii bucale cu soluţii protectoare, care vor reduce acest proces, de exemplu infuzii de salvie, romaniţă, mentă. Dacă greaţa şi voma apar dimineaţa, imediat după trezire, încercaţi să luaţi micul dejun în pat, puneţi alături de pat câţiva biscuiţi săraţi, câteva felii de lămâie sau o gumă de mentă. Este deosebit de plăcut, dacă în situaţia dată viitorul tătic se va manifesta ca un gentleman şi vă va servi un dejun uşor şi folositor.
Dacă totuşi voma începe în a doua jumătate a zilei, atunci, cel mai probabil, că se manifestă tensiunea nervoasă şi oboseala. În acest caz puteţi servi un ceai calmant de talpa gâştei sau valeriană. Dacă aceste remedii nu ajută, atunci informaţi-l neapărat despre aceasta pe medicul dumneavoastră obstetrician-ginecolog.