- Vertebrologie
- Gastroenterologie
- Hepatologie
- Ginecologie
- Dermatologie
- Acupunctura
- Cardiologie
- Laborator
- Tratament cu laser
- Diagnosticarea radiațiilor
- Mamalogie
- Neurologie
- Neurochirurgie
- Chirurgie generala
- Oncodermatologie
- Ortopedie
- Ortopedia pentru copii si maturi
- Otorinolaringologie(ORL)
- Pediatrie
- Chirurgia plastică
- Policlinică
- Proctologie
- Psihologie și logopedie
- Psihoterapie
- Pneumologie
- Reumatologie
- Medicina reproductivă
- Chirurgie vasculară
- Stomatologie
- Terapie
- Traumotologie
- Uroandrologie
- Urologie
- Fizioterapie
- Litotriția extracorporală
- Endocrinologie
Endocrinologie
Endocrinologia – ştiinţa care studiază dezvoltarea, structura şi funcţiile glandelor de secreţie internă cît şi biosinteza, mecanismul de acţiune şi de schimb al hormonilor din organism, secreţia de hormoni la normă şi la disfuncţia glandelor endocrine, şi, ca rezultat, apariţia bolilor endocrine.
Endocrinologia este strîns asociată cu neurologia, sexopatologia, farmacologia şi alte domenii. În prezent, este o ramură dezvoltată a medicinii, datorită cărui fapt sporeşte calitatea vieţii multor pacienţi.
Clinica «TerraMed» oferă cea mai avansată examinare şi cel mai efectiv tratament al bolilor endocrinologice. Clinica noastră vă garantează o abordare individuală. Medicii endocrinologi de înaltă calificare vă pot oferi programe complexe de tratament, ţinînd cont de toate particularităţile bolii. Programele complexe de tratament elaborate de medicii noştri includ nu doar proceduri curative dar şi diete speciale, cît şi un ghid expres de autocontrol.
Doctorul clinicii noastre, endocrinologul Rivilis Inna vă poate oferi consultaţii în următoarele domenii:
- diagnosticul şi tratamentul diabetului zahărat, depistarea precoce a complicaţiilor, supravegherea de dispensar (inclusiv determinarea glicemiei, glicozilării, hemoglobinei, microalbuminuriei în urină, investigaţii biochimice, consultaţia oftalmologului, cardiologului, neurologului, metode de investigaţie);
- diagnosticul şi tratamentul bolilor tiroidiene, o gamă completă de investigaţii hormonale, USG glandei tiroidiene;
- diagnosticul şi tratamentul bolilor sistemului hipotolamic-hipofizar, corticosuprarenalelor;
- un program de tratament al obezităţii;
- tratamentul sindromului menopauzal la femei şi bărbaţi.
Diabetul zahărat este o stare caracterizată prin creşterea nivelului de zahăr în sînge şi atestă o grupă întreagă de maladii.
Clasificarea curentă a diabetului zahărat adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), indică asupra mai multor varităţi:
- Tip 1 în care este redusă secreţia insulinei de celulele b ale pancreasului;
- Tip 2, cel mai răspîndit, în care se reduce sensibilitatea la insulină a ţesuturilor organice chiar şi la secreţie normală.
- Printre cele mai rare tipuri este diabetul zahărat care se dezvoltă ca urmare a unor defecte genetice, bolilor pancreatice, anumitelor boli endocrine (hipofizare, glandelor corticosuprarenale, tiroidiane), utilizarea anumitelor medicamente.
Diabetul zahărat sporeşte rata mortalităţii de 2-3 ori, riscul de boală ischemică şi infarctului miocardic – de 2 ori, afecţiunilor renale – de 17 ori, al gangrenei membrelor inferioare – de 20 de ori, hipertensiunii arteriale – mai mult de 3 ori. Diabetul zahărat se află printre primele cauze de orbire.
Din păcate, în momentul de diagnosticare la peste 50 la sută din pacienţii afectaţi de diabet zahărat primar se constată complicaţii severe cardiovasculare. Potrivit unor studii epidemiologice, în cazurile noi de diabet zahărat de tip 2 (cele mai răspîndite – 90% din totalul de diabetici), la pacienţi sunt atestate:
- Boală ischemică – 30%
- Leziuni vasculare ale extremităţilor inferioare – 30%
- Retinopatie (leziunea vasculară a ochilor) – peste 15%
- Neuropatie (leziunea sistemului nervos periferic) – la 15%
- Disfuncţii renale – de la 5 la 30%.
Acest lucru se explică prin depistări tardive ale diabetului zahărat, pe motiv de imagine clinică «ştearsă» la debutul bolii.
Simptome:
- Sete
- Diabet diuretic
- Stare de slăbiciune
- Acuze de mîncărime a pielii
- Modificări în greutate.
Standardele normative ale zahărului în sînge
La o persoană sănătoasă nivelul de zahăr în sînge în timpul zilei variază în următoarele limite: pe stomac gol – 3,3 -5,5 mmol / l, şi după masă, de regulă, nu depăşeşte 7,8 mmol / l.
Cînd este stabilit diagnosticul de diabet zahărat?
Diagnosticul de diabet zahărat poate fi stabilit în cazul în care la persoană sunt identificate cel puţin două majorări ale zahărului în sînge: stomacul gol – mai mult de 6,1 mmol / l sau nivel «accidental», adică testare la orice oră de zi – mai mult de 11,1 mmol / l.
Grupurile de risc (pentru diabet zahărat de tip 2):
- Bărbaţi şi femei peste 40 de ani,
- Bărbaţi şi femei cu anamneze familiale grave ale diabetului zaharat tip 2,
- Bărbaţi şi femei cu disfuncţii de ponderabilitate greutate (IMC peste 25),
- Bărbaţi şi femei cu dereglări ale glicemiei (glucoză în sîngele capilar, mai mult de 5,5 mmol / l, dimineaţa pe stomacul gol), dereglări ale toleranţei glucozei (glucoza în sîngele capilar, mai mult de 7,8 mmol / l),
- Femei care au născut copil mai mare de 4,1 kg, creşterea glicemiei în timpul sarcinii (diabet zaharat de gestaţie)
- Bărbaţi şi femei cu anamneză de accidente vasculare (infarct miocardic, ictus cerebral, etc.).
Motive pentru care sunt atît de dese bolile tiroidiene există multe. J. B. Durrant-Peatfield (1996) invocă următoarele:
- Deficitul de iod şi, în măsură mică, excesul acestuia.
- Efectele radiaţiei, toxinelor, altor factori ecologici de risc.
- Factori genetici.
- Procese autoimune, acţiunea anticorpilor asupra glandei tiroidiene.
- Disfuncţia regiunii hipotolamico-hipofizare;
- Factori chirurgicali şi medicamentoşi.
Hormonii tiroidieni sunt necesari pentru:
- Dezvoltarea normală psihică şi fizică.
- Controlul greutăţii corporale.
- Reglarea metabolismului de săruri şi lichide apă-sare, sintezei unor vitamine.
- Funcţionarea normală a sistemului imunitar.
- Sporirea producţiei de energie termică.
Boli autoimune
Termenul «boală autoimună» înseamnă «atacator» asupra sinelui. Pe motive neclare, organismul încetează să mai distingă celulele normale proprii de cele străine şi începe să producă anticorpi, ce-şi atacă propriile celule. Asemenea maladii sunt tiroidita autoimună şi guşa difuză toxică.
Guşa difuză toxică (boala Basedow-Graves).
La această maladie se produc anticorpi care stimulează funcţia necontrolată a celulelor glandei tiroidiene, forţîndu-le să producă hormoni tiroidieni în cantităţi susţinute. În consecinţă, se dezvoltă tireotoxicoza. De regulă, această maladie afectează femeile de 15-20 ori mai frecvent decît bărbaţii.
Simptome:
- Creşterea frecvenţei cardiacice, dereglări ale ritmului cardiac (extrasistolie, fibrilaţie atrială);
- Sindromul catabolic pronunţat, caracterizat prin scaderea greutăţii corpului pe fondul creşterii stării de slăbiciune şi a creşterii apetitului;
- Căderea părului, fragilizarea unghiilor;
- Înfluenţa excesului de hormoni tireoidieni asupra sistemul nervos central induce sentimentalism, iritabilitate, agitaţie în mişcări, tremurul degetelor sau al corpului întreg;
- Dereglări oculare caracterizate prin durere, înroşirea pleoapelor, lăcrimare din cauza inflamaţiei ţesutului oculomotor, ochii ies din orbită, se dezvoltă exoftalmia.
Metodele de tratare a pacienţilor se aleg individual de către medic, în fiecare caz aparte.
Tiroidita autoimună
Boala este cauzată de autoagresia propriilor limfociţi şi anticorpi produşi de aceştia, care, spre deosebire de guşă difuză toxică nu stimulează, ci distrug celulele glandei tiroidiene. Acest lucru conduce treptat la dezvoltarea hipotiroidismului (scăderea funcţiei glandei tiroidiene).
Simptome:
- Creşterea treptată a greutăţii corporale,
- Uscăciune, îngroşarea pielii, modificarea culorii ei (icter, îngălbenire),
- Inăsprirea trăsăturilor feţei,
- Incoerenţa vorbirii,
- Neclaritatea în discurs
- Schimbări ale timbrului vocii,
- Puls rar,
- Mărirea inimii
- Dispnee la ăncordare fizică
- Scăderea memoriei.
La femei sunt adesea dereglare funcţiile menstruale, uneori unica manifestare a hipotiroidismului fiind infertilitatea. Cu toate caracteristicile clinice, totuşi stabilirea diagnosticului aceastor stări este dificilă şi inoportună.
Tratamentul constă în prescrierea unei terapii suplinitoare cu hormoni tiroidieni. Fixarea dozajului medicului, cu supravegherea nivelulului de hormon (TTH).
Ganglionii glandei tiroide
Cînd vorbim despre ganglionii glandei tiroidiene, ne referim, de regulă, la un segment ce diferă după densitatea de ţesutul înconjurător, de caracterul suprafeţei. În present, ei sunt depistaţi deseori accidental în cadrul ultrasonografiei profilactice. La screaningul oamenilor sănătoşi, folosind palparea glandei tiroidiene, sunt depistaţi ganglioni la 3-5% din cei examinaţi, şi la USG – de 4-5 ori mai des.
În jur de 80% din nodulii identificaţi sunt compuşi din celule normale (tireocite). Cca 15% din ei sunt tumori benigne, care cresc lent, extinzînd ţesuturile aferente. Astfel de noduli pot provoca neplăceri în cazul în care ajung la dimensiuni mari sau la intensificarea activitatăţii funcţionale, fapt care poate cauza tireotoxicoza.
Aproximativ 5% din noduli constituie o tumoare malignă, dar mai bine de 95% din pacienţii cu cancer tiroidian pot fi vindecaţi complet, dacă se adresează la timp medicului.
Pentru a rezolva problema naturii nodulului – benignă sau malignă – este folosit aşa-numitul standard «de aur» în diagnosticare – biopsia aspirativă (BA). Această metodă este obligatorie pentru toţi pacienţii cu noduli mai mari de 1 cm. La nodulii de natură malignă este prescris tratamentul operativ. În cazul în care nodulul e benign este recomandabilă o examinare ultrasonografică anuală a glandei tiroidiene şi determinarea nivelului de hormoni tiroidieni.
Obezitatea este:
- Acumularea grăsimilor în organism, care conduce la o creştere excesivă a greutăţii (exces de grăsimi în depou).
- Rezultatul utilizării unei cantităţi de calorii în alimentaţie, care depăşeşte consumul necesar de calorii, adică consecinţa menţinerii unei balanţe energetice benefice pentru o lungă perioadă de timp.
- Boală cronică care necesită tratament medical de durată şi supraveghere, direcţionate spre reducerea stabilă a masei corporale, scăderea frecvenţei bolilor asociate şi a mortalităţii. Pînă la 75% din pacienţii care respectă un regim alimentar adecvat (în special, foarte redus în calorii – cca 400-800 kcal / zi), îşi recuperează greutatea pierdută în termen de 1 an.
Kilogramele în plus cresc semnificativ riscul bolilor grave, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, boala ischemică.
Formula de greutate corporală
Indicele masei corporale (IMC) = Greutatea (kg) / (inaltimea (m)) 2 (kg / m 2)
- Greutatea normală – IMC se încadrează în intervalul de 18-25.
- Excesul de greutate – IMC constituie 18-25.
- Categoria obezităţi – IMC mai mare de 30.
Medicul endocrinolog de la «TerraMed» poate identifica cauzele maladiei şi să vă înlăture senzatiile de disconfort!
Specialiștii noștrii
Bezer Galina
EndocrinologRivilis Inna
EndocrinologCare sunt programul clinicii?
Clinica este deschisă de la 8:00 la 19:00. Sâmbătă 9:00 – 14:00. Închis – duminică
Cum se ajunge la Clinică cu transportul?
Pe strada Trandafirilor se poate ajunge cu troleibuzul nr. 4 sau microbuzul nr. 112.184. la st. La Kuza Vodă se poate ajunge cu autobuzul nr. 5 sau cu microbuzele nr. 113,189, 166, 163, 119
Costul unei consultații cu un specialist?
Costul consultației este de la 400 la 600 de lei, în funcție de specialistul ales
Cum să faci o programare la medic?
Vă puteți înscrie prin telefon formând biroul de înregistrare la 022-202-373. Pentru a face o programare pentru diagnosticarea radiațiilor (CT-MRI), sunați la 022-780-130.