Meniu
- Vertebrologie
- Gastroenterologie
- Hepatologie
- Ginecologie
- Dermatologie
- Acupunctura
- Cardiologie
- Laborator
- Tratament cu laser
- Diagnosticarea radiațiilor
- Mamalogie
- Neurologie
- Neurochirurgie
- Chirurgie generala
- Oncodermatologie
- Ortopedie
- Ortopedia pentru copii si maturi
- Otorinolaringologie(ORL)
- Pediatrie
- Chirurgia plastică
- Policlinică
- Proctologie
- Psihologie și logopedie
- Psihoterapie
- Pneumologie
- Reumatologie
- Medicina reproductivă
- Chirurgie vasculară
- Stomatologie
- Terapie
- Traumotologie
- Uroandrologie
- Urologie
- Fizioterapie
- Litotriția extracorporală
- Endocrinologie

Artroscopia de gleznă
În funcție de frecvența efectuării operațiilor artroscopice, cea de gleznă este pe locul trei, după artroscopia de genunchi și umăr. În anul 1931, chirurgul american Michael Burman a demonstrat posibilitatea realizării artroscopiei de gleznă, dar introducerea procedurii în practică clinică pe scară largă a început doar în anii ’70 ai secolului trecut.
Principalele indicaţii pentru artroscopia de gleznă sunt următoarele:
Principalele indicaţii pentru artroscopia de gleznă sunt următoarele:
- 1. Sindrom de durere de etiologie necunoscută. Durerea de origine necunoscută este un indiciu frecvent pentru artroscopie. Cauzele acesteia ar putea fi modificări degenerative cronice (osteoartrită), diferite forme de sinovită, aderenţe intraarticulare sau fibroză pronunţată a capsulei. Cauzele ce provoacă durerea nu pot fi întotdeauna depistate prin radiografie sau prin rezonanța magnetică nucleară.
- 2. Osteocondrită disecantă. Manifestările clinice în leziunile osteocartilaginoase pot fi diferite: începînd cu lipsa de plîngeri și cu dureri recurente în timpul efortului fizic intens, se ajunge pînă la dureri persistente și edem al articulațiilor. Dacă fragmentul osteocondral se desprinde, el devine corp liber intraarticular, care poate provoca blocări intermitente în articulație.
- 3. Deteriorarea cartilajului articular. În cazul deteriorării traumatice sau degenerative a cartilajului, este indicată efectuarea artroscopiei, cu ajutorul căreia poate fi stabilit gradul de afectare și posibilitatea refixării cartilajului.
- 4. Sinovită cronică de gleznă. Cauzele dezvoltării sinovitei cronice pot fi diverse : modificări degenerative a cartilajului, afecțiuni reumatice, hiperuricemie, sinovită vilonodulară pigmentară ș.a. Diagnosticul poate fi verificat prin artroscopie și efectuată inovectomia parţială sau totală.
- 5. Sindromul de impingement al gleznei.Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale articulației gleznei, ce constă din strivirea structurii osoase sau structurii țesutului moale între suprafețele articulare. Această condiție poate fi cauzată de: aderenţe, osteofite, leziuni osteocondrale ale talusului și de multe alte cauze, care, în afară de durere, limitează volumul de mișcări în articulația gleznei pacientului.
- 6. Artrofibroza, aderenţe, dezvoltarea de cicatrici în articulația gleznei. Formarea de cicatrici intraarticulare și artrofibroza pot apărea în urma traumatismelor, imobilizării prelungite sau a infecției la nivelul articulației. Deseori, după o intervenție chirurgicală deschisă pe articulația gleznei, se formează aderențe intraarticulare extinse și fibroză a capsulei anterioare. Artroscopia permite eliminarea țesutului cicatriceal.
Avantajele artroscopiei de gleznă față de intervenția chirurgicală deschisă, efectuată la clinica «TerraMed»:
- păstrarea integrității articulației, nu este necesară o incizie mare deschisă; cicatrici mici, estetice;
- perioada scurtă de recuperare, doar 1-3 zile;
- dureri postoperatorii de intensitate relativ scăzută;
- posibilitatea de a fi externat în ziua intervenției chirurgicale;
- probabilitatea apariţiei infecţiei este foarte scăzută;
- recuperarea rapidă a mobilității articulare inițiale.