- Vertebrologie
- Gastroenterologie
- Hepatologie
- Ginecologie
- Dermatologie
- Acupunctura
- Cardiologie
- Laborator
- Tratament cu laser
- Diagnosticarea radiațiilor
- Mamalogie
- Neurologie
- Neurochirurgie
- Chirurgie generala
- Oncodermatologie
- Ortopedie
- Ortopedia pentru copii si maturi
- Otorinolaringologie(ORL)
- Pediatrie
- Chirurgia plastică
- Policlinică
- Proctologie
- Psihologie și logopedie
- Psihoterapie
- Pneumologie
- Reumatologie
- Medicina reproductivă
- Chirurgie vasculară
- Stomatologie
- Terapie
- Traumotologie
- Uroandrologie
- Urologie
- Fizioterapie
- Litotriția extracorporală
- Endocrinologie
Cauzele bolii. Artrita reumatoidă juvenilă
Artrita reumatoidă juvenilă (ARJ) practic întotdeauna apare din motive nu prea bine cunoscute, iar durata poate atinge perioada de 6 săptămîni şi mai mult. Sunt afectaţi copiii şi adolescenţii în vîrstă de până la 16 ani, cu condiţia excluderii unei alte patologii articulare la ei. Consecinţă a bolii în unele cazuri pot deveni astfel de modificări în organele organismului care duc la invaliditate.
Lista cauzelor posibile ale patologiei
Asupra declanşării artritei reumatoide juvenile influenţează factorii genetici şi factorii mediului ambiant, dar o atenţie specială trebuie acordată infecţiilor din organism.
Progresul evoluţiei bolii este pus în funcţiune de o multitudine de factori. Mai frecvent
se remarcă o infecţie mixtă viro-bacteriană, nu se exclude o simplă infecţie virală, traumele suportate, în listă a intrat expunerea excesivă la razele solare şi suprarăcirea organismului. Patologia poate fi suscitată chiar şi de vaccinele profilactice, care sunt administrate pe fundalul fazei acute a unei infecţii bacteriene sau virale.
Unele cercetări medicale au stabilit legătura dintre etiologia patologiei şi a unei infecţii virale acute, precum şi la introducerea vaccinului contra rujeolei, rubeolei şi oreionului.
Predispunerea faţă de afecţiunea artrită reumatoidă juvenilă după codul genetic este
demonstrată de cazurile de îmbolnăvire în aceleaşi familii şi de investigaţiile
membrilor acestor familii la indicii imunogenetici.
Evoluţia intensificării simptomelor bolii
Simptomele artritei reumatoide juvenile sunt variate şi se află în dependenţă directă de
severitatea bolii. Începutul este de obicei acut sau subacut.
Începutul acut – este ridicarea temperaturii, dureri cu edeme într-o singură sau concomitent în mai multe articulaţii, afecţiunile ating cel mai des articulaţiile simetrice. Însă, simetria nu se dă în vileag din start, dar apare abia peste câteva zile sau chiar săptămîni. Sunt afectate de regulă articulaţiile mari, dar uneori şi cele mici.
Este tipică şi afectarea coloanei vertebrale în regiunea gîtului. Absolut toate articulaţiile,
care sunt afectate de boală dor puternic şi apar edemele, iar pielea din jurul lor se înroşeşte. La bolnav se acuză febră până la 38 sau 39 grade, trunchiul şi membrele se pot acoperi de erupţii alergice, apar simptome de mărire a splinei, ficatului şi ganglionilor
limfatici.
Boala începe acut în forme grave, atunci când dă de ştire componenta sistemică a afecţiunii. Astfel se manifestă şi forma generalizată, care decurge cu recidive şi de regulă se termină rău. Formele date a bolii grave afectează mult mai des copiii încă de vârstă preşcolară, dar uneori aşa se întâmplă şi la adolescenţi.
Începutul subacut al bolii nu se manifestă atît de expresiv. Artrita afectează doar o singură articulaţie în mod aleatoriu – este cea a genunchiului sau talocrurală. Apare o tumoare, este dereglată funcţionarea, se asociază şi durerile, care uneori sunt puternice. În decursul acestei perioade mersul copilului se schimbă, iar copiii până la 2 ani încetează să meargă.
În orele matinale se remarcă o redoare articulară – bolnavului îi este greu să se scoale, mersul se încetineşte.
Durata rigidităţii articulare de dimineaţă constituie şi câteva minute sau chiar mai mult de o oră. Timp îndelungat patologia afectează doar 1 singură articulaţie. Deseori la fetiţele de vîrstă preşcolară apar suplimentar simptome de uveită reumatoidă dintr-o singură sau două părţi. Procesul poate implica toate membranele ochiului, de aceea se produce scăderea bruscă a acuităţii vizuale, fapt care duce în termen de şase luni la pierderea vederii. Se întâmplă că, uveita reumatoidă anticipează afectarea articulaţiilor, ceea ce măreşte dificultatea de depistare a bolii.
Începutul subacut al bolii poate îmbina în sine o patologie concomitentă în 2 sau 4 articulaţii – forma oligoarticulară a artritei reumatoide. Durerile sunt moderate, schimbările exudative nesemnificative, temperatura în normă. În proces constau de regulă 2 articulaţii talocrurale şi 1 articulaţie a genunchiului sau invers. Această varietate a artritei reumatoide juvenile de obicei se dezvoltă fără complicaţii cu acutizări rare.
În termenii tardivi de evoluţie a bolii patologia trece în 2 tipuri principale de clasificare a acestei boli, tipul articular şi articularo-visceral. Cu toate acestea tipul articular se manifestă în 70% din numărul total de cazuri, iar tipul articularo-visceral în 30% cazuri.
Planul şi scopurile tratamentului
- Inhibarea evoluţiei proceselor inflamatorii şi a activităţii propriului sistem imunitar contra celulelor sale.
- Oprirea şi blocarea dezvoltării sindromului şi a simptomelor de patologie sistemică în articulaţii.
- Păstrarea funcţiilor articulaţiilor în normă.
- Stoparea agravării patologiei şi tendinţa spre remisiunea bolii.
- Extinderea capacităţii vitale a bolnavilor.
- Minimizarea efectelor adverse ale patologiei.
În cazul afecţiunii de artrită reumatoidă juvenilă de caracter sistemic un prognostic bun poate fi făcut doar în 40-50 % cazuri. Există o şansă de ameliorare, a cărei perioadă se prelungeşte de la câteva luni până la câţiva ani. Însă, trebuie să ţinem minte că, riscul de trecere a bolii în fază acută există chiar şi după câţiva ani de la stabilirea diagnosticului. Partea a treia a tuturor cazurilor patologice este supusă atacurilor permanente de acutizare a artritei reumatoide.
Cel mai rău prognostic poate fi la copii cu stări persistente de febră, trombocitoză în sânge şi tratament ineficient cu preparate corticosteroide. Jumătate din astfel de cazuri trec în artrită destructivă de formă gravă, partea a cincea deja în stare matură este ameninţată de amiloidoză. Pe cea mai mare parte o aşteaptă o insuficienţă funcţională de formă gravă.
Cauzele dezvoltării artritei reumatoide juvenile rămîn nedeterminate. Din acest motiv,
măsurile de profilaxie de asemenea nu sunt stabilite. În acest sens rămîne posibilă doar desfăşurarea măsurilor de profilaxie repetată, când specialistul reumatolog elaborează măsurile pentru preîntîmpinarea recidivei patologiei.