loading

Fistula urogenitală

Fistulele urogenitale sunt afecţiunile cel mai des întîlnite de medicul urolog. Fistula urogenitală este comunicarea patologică între aparatul urinar şi cel genital. Dacă deschiderea fistulei are loc în afară şi din ea se elimină urina, atunci fistula se numeşte externă, în caz contrar, ea este internă.   

În dependenţă de faptul între care organe este formată fistula, atunci ele se împart în:
  • Fistule vezicale: vezico-vaginală, utero-vezicală;
  • Fistule ureterale: uretero – vaginală, utero – ureterală;
  • Uretro-vaginală;
  • Uretro – vezico – vaginală;
  • Fistule complicate urogenitale;

Fistulele vezico-vaginală sunt cele mai răspîndite dintre toate formele posibile ale fistulei aparatului urino genital.

Cauze

De obicei, fistula vezico-vaginală apar după operaţiile ginecologice, cum ar fi histerectomia, operaţia de Cezariană, în timpul naşterilor complicate din cauza traumelor aparatului urinar.    

O astfel de situaţie, poate apărea în cazul naşterii cu fătul mare, ori gestionarea incorectă a procesului naşterii, aplicarea forcepsului. Mai rar poate apărea după radioterapie, prin
radionecroză, care distruge peretele vaginal.

Simptome

Semnele caracteristice, care provoacă femeilor disconfort şi care diminuează activitatea cotidiană, iar în unele cazuri pot duce la pierderea capacităţii de muncă a femeii şi întreruperea vieţii sexuale sunt: scurgerea permanentă a urinei din vagin, micţiunea intermitentă şi dureroasă, dureri abdominale, febră.

Diagnostic

Diagnosticul fistulei vezico-vginale se stabileşte uşor cu ajutorul unui speculum, prin cistoscopie (examinarea cavităţii vezicii urinare cu ajutorul tehnicii endoscopului) sau se face investigaţia cu razele Reontghen (colporafia, cistografia, tomografia computerizată).

Tratament

Tratamentul fistulelor se face prin metoda chirurgicală. Presupune îchiderea defectului în organele unite. De exemplu, în cazul fistulei vezico-vaginală, atunci se coase defectul
în vezica urinară, apoi în vagin. Efectul scontat se atinge după prima operaţie în 95 %  din cazuri, în cazul lipsei inflamaţiei şi alimentarea eficientă a ţesuturilor cu sânge.