ICSI
Sperma are capacitatea pentru fertilizare doar atunci când într-un mililitru sunt nu mai puţin de 20 milioane spermatozoizi. Mai mult de o treime dintre ei trebuie să posede structura normală şi să fie suficient de mobili.
În cazul devierilor neînsemnate de la normă, în ajutor vine metoda FIV, iar atunci când dereglările sunt mai grave, vine spre implementare noua tehnică de reproducere asistată – ICSI —injecţia intracitoplasmatică a spermatozoidului în ovocit — metoda prin care spermatozoidul viu ales în prealabil, este introdus în ovocit prin injectare directă cu ajutorul
instrumentelor speciale microchirurgicale. ICSI este una dintre tehnicile adiţionale ale reproducerii asistate (FIV). Atunci când este vorba despre infertilitatea feminină este utilizată metoda FIV, iar atunci când este vorba despre infertilitate masculină se foloseşte metoda ICSI. În cazul metodei ICSI pentru fiecare ovocit matur este necesar doar un singur spermatozoid.
Procedura ICSI în cadru FIV se foloseşte în următoarele cazuri:
- cantitatea ori motilitatea spermatozoizilor în spermă este scăzută şi limitată;
- număr ridicat de spermatozoizi malformaţi;
- sperma conţine anticorpi antispermatici (testul MAR mai mult de 50%);
- spermatozoizii se extrag după tehnica MESA, TESA (obţinerea spermatozoizilor pe cale operativă din anexele testiculelor prin piele;
- a fost obţinută o cantitate mică de ovule (mai puţin de 4);
- lipsa ori procentajul mic al fertilizării ovocitelor în programul anterior FIV.
ICSI este recomandat în următoarele situaţii:
- tentative nereuşite de fertilizare în două sau mai multe cicluri FIV;
- calitatea foarte rea a spermei.
La folosirea tehnicii ICSI, sarcina poate avea loc chir şi în cazurile foarte grave şi chiar considerate incurabile ale infertilităţii masculine – de pildă, atunci când sunt depistaţi spermatozoizi unici ori atunci când se produce ejacularea retrogradă: sperma pătrunde în vezica biliară nu la suprafaţă. În acest caz spermatozoizii vii se găsesc în sedimentul urinar iar apoi se efectuează fertilizarea cu ajutorul ICSI.
Sunt cazuri când în spermă în general nu sunt spermatozoizi (azoospermie). Atunci pentru ai obţine pentru ICSI se efectuează biopsia ori puncţia testiculară. Anterior, unica soluţie în aceste cazuri era folosirea spermei de la donatori, dar metoda ICSI permite naşterea copiilor proprii genetic.
Pentru fertilizarea cu ajutorul ICSI sperma se prelucrează într-un mod special, pentru a fi posibil alegerea din ea chiar şi a unui singur spermatozoid viu şi normal din punct de vedere morfologic.
Mai apoi cu ajutorul instrumentului special – micro manipulator, care permite transformarea mişcării mâinilor operatorului în micro mişcările instrumentului, sub microscop, ovocitul este fixat într-o pipetă de sticlă şi spermatozoidul este apoi introdus cu un ac fin, gol pe dinăuntru.
În felul acesta, are loc fertilizarea ovulului soţiei cu spermatozoidul soţului. După folosirea tehnicii ICSI dezvoltarea în continuare a embrionului are loc la fel ca şi cazul tratamentului FIV. Această metodă oferă şansa de a deveni tată pentru acele persoane care în nici un fel de împrejurări şi nici după tratamente multiple nu aveau posibilitatea de a avea copii proprii, care mai înainte erau nevoiţi să apeleze la sperma de la donator, fapt care din punct de vedere psihologic este uneori inacceptabil.