loading

Pregatirea pentru analize

Analizele medicale sunt ansamblul de procedee, mai mult sau mai puţin complexe, care furnizează informaţii asupra aspectului şi funcţionalităţii diferitelor organe şi compartimente ale organismului cât şi asupra gradului de sănătate şi boală ce afectează organismul în cauză.

Pentru ca analizele să reflecte cu adevărat situaţia organismului, pe lângă performanţele laboratorului, este foarte importantă şi pregătirea pacientului înaintea recoltarii.

Când ne facem analize?

De obicei, analizele se fac la solicitarea medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriul de specialitate sau în condiţiile spitalizării. Există şi analize profilactice care se fac la angajare sau cu ocazia examenelor medicale periodice (solicitate de instituţia pentru care ne desfaşurăm activitatea) şi analize medicale solicitate de firmele de asigurari unde avem asigurarea de viaţă. Mai există analizele pe care le facem din proprie iniţiativă, din curiozitate şi pentru a ne verifica starea de sănătate, fără a avea trimitere de la un medic sau o instituţie.

Indiferent de motivele pentru care dorim să ne facem analize, ne vom prezenta la laborator dimineaţa, preferabil între orele 7:00 – 9:00, şi nu pentru că acesta ar fi programul laboratorului, ci pentru că este perioada optimă pentru recoltarea produselor biologice din care se vor face analizele. Puţine sunt excepţiile de la această regulă, iar acestea ne vor fi indicate de medicul care ne trimite (exemplu: dozarea de cortizol de la ora 18:00). Dar să le luăm pe rând

Pregătirea pentru recoltarea exsudatului faringian

Ideal, exsudatul faringian se recoltează dimineaţa înainte de a consuma alimente sau lichide (acestea şterg agenţii patogeni existenţi pe suprafaţa amigdalelor şi/sau mucoasei faringiene). Este important să evităm spălarea dinţilor deoarece majoritatea pastelor de dinţi conţin substanţe antibacteriene care distrug flora microbiană faringiană denaturând rezultatul exsudatului faringian (care în aceste condiţii nu va semnala prezenţa agenţilor patogeni). Dacă aceste condiţii nu pot fi respectate putem totuşi efectua recoltarea exsudatului faringian la 3-4 ore de la ultima masă sau de la ultimul periaj dentar.

Pregătirea pentru recoltarea sângelui

Recoltarea sângelui se face dimineaţa înainte de consumul unor alimente sau lichide (mai ales dulci) pentru a nu denatura rezultatele unor analize cum ar fi spre exemplu: glicemia, colesterolul sau trigliceridele. Alte analize sunt influenţate indirect de alimentaţie prin creşterea turbidităţii sângelui, ceea ce va interfera cu anumite metode de determinare.

Atenţie!:

– există analize care necesită o perioadă mai lungă de inaniţie (chiar şi 12 ore sau mai mult) sau o perioadă variabilă de dietă. Acest lucru ne va fi comunicat de medicul trimiţător sau personalul laboratorului. E bine ca atunci când ni se recomandă anumite analize sau dorim din proprie iniţiativă să le facem, să nu uităm să întrebăm medicul trimiţător sau personalul laboratorului unde ne adresăm, despre condiţiile care trebuiesc îndeplinite înainte de recoltare.

Ex. bilanţul lipidic – pregatire pacient:

– există o serie de medicamente care ne pot modifica analizele medicale. De aceea, trebuie să întrebăm medicul care ne trimite la analize dacă trebuie să întrerupem medicaţia sau dacă trebuie doar să comunicăm personalului laboratorului ce fel de tratament urmăm. Există anumite teste care se fac după administrarea unor substanţe sau medicamente cum ar fi: testul de toleranţă la glucoză (hiperglicemia provocată) care se face după administrarea de glucoză sau testele în dinamică (de stimulare sau inhibare) pentru diferiţi hormoni.

Pregătirea pentru recoltarea urinii

Recoltarea corectă a urinei şi transportul rapid către laboratorul unde va fi testată sunt etape cruciale pentru obţinerea de informaţii de calitate la analizele din urină.

Pentru examenul obişnuit de urină (biochimie şi sediment) recoltarea se face din prima urină de dimineaţă, într-un recipient furnizat de laborator (de preferat), de unică folosinţă, cu capac etanş, pentru a preveni vărsarea, evaporarea şi contaminarea probei de urină.

În laboratoarele Synevo se folosesc următoarele recipiente de recoltare a urinei (figurile 1,2)

Figura 2. Pungă pediatrică de recoltare a urinei

Pentru urocultură recoltarea se face tot din prima urină de dimineaţă sau la cel puţin 4 ore de la ultima micţiune (urinare), într-un recipient de recoltare steril, cu gâtul larg (exclus eprubete), numit urocultor (figura 3). Urocultorul trebuie obţinut obligatoriu (pentru a garanta calitatea analizei) de la laborator. Transportul recipientului la laborator trebuie să se facă în mai puţin de 1 oră de la recoltare. Este important ca recoltarea să se facă înainte de începerea tratamentului cu antibiotice deoarece antibioticele de obicei distrug flora microbiană, iar rezultatul uroculturii va fi negativ chiar dacă infecţia urinară există. Din cauza eliminării intermitente a germenilor, se recomandă 3 recoltări (uroculturi) succesive. În cazul urmăririi eficienţei tratamentului cu antibiotice, recoltarea se repetă după 48-96 ore. Urocultura de control se va efectua după 3-5 zile de la întreruperea tratamentului.Figura 1. Tub urină examen obişnuit de urină (biochimie şi sediment)

Figura 3. Urocultor

Atentie! Este foarte important să se cunoască modul corect de recoltare a probelor de urină.

Instrucţiuni de recoltare adult:

* se face toaleta riguroasă a zonei genito-urinare cu apă şi săpun; la femei, în cazul în care este prezentă o secreţie genitală abundentă, alături de toaleta riguroasă se va introduce în vagin un tampon steril;
* se usucă zona spalată anterior cu ajutorul unei comprese sterile;
* se urinează o cantitate mică în toaletă (urina contaminată de bacteriile care există în mod obişnuit în segmentul inferior al uretrei) şi fără să se oprească urinarea se colectează în recipientul primit de la laborator restul de urină (recoltare din jetul urinar mijlociu);
* pentru a preveni contaminarea probei se evită să se atingă recipientul de zona genitală; de asemenea nu se atinge dopul urocultorului de nici un obiect din jur.

Instrucţiuni de recoltare la sugar:

* se curaţă zona genito-urinară a copilului cu apă şi săpun;
* nu se tamponează zona curaţată pentru a grabi uscarea; nu se aplică creme, uleiuri sau pudre pediatrice;
* se dezlipeşte banda protectoare din jumatatea inferioară a pungii pediatrice de recoltare a urinei şi se fixează porţiunea adezivă anterior (în faţă) de anus; se dezlipeşte partea superioară a benzii şi se continuă aplicarea porţiunii adezive, având grijă ca orificiul urinar sa fie în interiorul pungii; Atenţie! – se ataşează ferm de zona genito-urinară punga pediatrică de recoltare a urinei pentru a preveni scurgerea de urină sau contaminarea probei;
* imediat dupa ce copilul urinează în punga de recoltare (sau cât mai aproape de momentul respectiv) aceasta se dezlipeşte şi se transportă la laborator în condiţii corespunzatoare.

În anumite condiţii, în funcţie de testele ce trebuie efectuate, se pot recolta şi alte tipuri de probe de urină: proba de urină spontană / spoturi urinare, urina din 24 ore.
Cele mai frecvente erori, în cazul testelor efectuate din proba de urină din 24 ore, se datorează unei incorecte recoltări sau conservări a acesteia.

Pregătire pacient:

* aportul de lichide în timpul recoltării trebuie să fie normal (cu excepţia cazurilor când medicul curant face recomandări specifice în acest sens).
* în unele cazuri se recomandă întreruperea medicaţiei care poate induce interferenţe, cu cel puţin 12 ore (de preferat 48-72 ore) înaintea începerii recoltării.
* unele alimente pot influenţa anumiţi compuşi chimici, astfel că uneori, la sfatul medicului, pacientul trebuie sa ţină o anumită dietă înaintea acestei analize.

Instruţiuni de recoltare:

* la ora 7.00 dimineaţa se urinează şi nu se reţine această urină;
* se colectează apoi într-un recipient curat de 2-3 litri (nu se urineza direct in recipient) toate emisiunile de urină, timp de 24 ore, până în ziua următoare la ora 7.00 dimineaţa, inclusiv urina din acest moment final (chiar dacă nu există nevoia imperioasă de a o face);
* vasul cu urină se păstrează într-o pungă de plastic în frigider, pe tot parcursul colectării (24 ore);
* la încheierea recoltării (ultima emisiune de urină la ora 7 dimineaţa din ziua următoare), se măsoară întreaga cantitate de urină colectată;
* se omogenizează (prin agitare) urina recoltată;
* se reţin aproximativ 100 mL, în paharul de plastic de unică folosinţă pentru urină.

Pregătirea pentru recoltarea materiilor fecale

Recoltarea materiilor fecale se face în recipiente specializate, numite coprocultoare (obţinute de la sediul laboratorului).

Examenul coproparazitologic impune recoltarea fecalelor în coprocultorul fără mediu de cultură. Acest examen necesită repetarea lui la intervale de câteva zile deoarece ouăle, chistele sau larvele unor paraziţi nu se elimină zilnic.

Examenul coprobacteriologic (coprocultura) necesită recoltarea materiilor fecale fie în coprocultorul fără mediu de cultură, fie în coprocultorul cu mediu de cultură (atunci când materiile fecale nu pot fi aduse la laborator într-un interval de 30-60 minute de la recoltare).

Recoltarea materiilor fecale pentru testul de digestie necesită o dietă specială prealabilă care ne va fi comunicată de medicul trimiţător sau de către personalul laboratorului.

Pentru depistarea hemoragiilor oculte, deoarece se foloseşte o metodă imunologică, nu este necesară o restricţie alimentară.

Pregătirea pentru recoltarea secreţiilor provenite din zona genitală

Recoltarea secreţiilor provenite din zona genitală la femei impune încetarea administrării unor tratamente endovaginale, a irigaţiilor vaginale, precum şi a contactului sexual cu 48 de ore înaintea prelevării probelor.

În cazul secreţiei uretrale, pacientul nu trebuie să urineze cu o oră înainte de recoltare.

Pentru recoltarea altor produse biologice (secreţii purulente, secreţii otice, secreţii conjunctivale etc) precum şi pentru nelămuriri privitoare la pregătirea pentru recoltarea produselor biologice menţionate anterior sunteţi rugaţi să vă adresaţi laboratorului unde doriţi să vă faceţi analizele. Această rugăminte este susţinută şi de necesitatea de a vă interesa dacă laboratorul respectiv lucrează pe bază de programare.