- Vertebrologie
- Gastroenterologie
- Hepatologie
- Ginecologie
- Dermatologie
- Acupunctura
- Cardiologie
- Laborator
- Tratament cu laser
- Diagnosticarea radiațiilor
- Mamalogie
- Neurologie
- Neurochirurgie
- Chirurgie generala
- Oncodermatologie
- Ortopedie
- Ortopedia pentru copii si maturi
- Otorinolaringologie(ORL)
- Pediatrie
- Chirurgia plastică
- Policlinică
- Proctologie
- Psihologie și logopedie
- Psihoterapie
- Pneumologie
- Reumatologie
- Medicina reproductivă
- Chirurgie vasculară
- Stomatologie
- Terapie
- Traumotologie
- Uroandrologie
- Urologie
- Fizioterapie
- Litotriția extracorporală
- Endocrinologie
Reumatismul
Reumatismul — afecţiune, care se dezvoltă pe neobservate şi treptat. Apare în urma unei
infecţii streptococice şi constă în inflamarea ţesutului conjunctiv, care este prezent în toate organele şi sistemele organismului. În primul rând se implică inima, vasele sangvine şi articulaţiile.
Cauzele
Boala este «lansată» de nişte bacterii specifice – streptococi beta-hemolitici din grupa A. Ajungînd în interiorul organismului nostru, ele pot provoca angină (amigdalită), faringită, limfadenită. Însă, reumatismul poate deveni consecinţă a acestei infecţii doar în cazul când persoana are anumite carenţe ale sistemului imunitar. După statistică doar 0,3 -3% din persoanele ce au suportat o infecţie streptococică acută, se îmbolnăvesc de reumatism.
Factorii de risc în dezvoltarea reumatismului:
- prezenţa reumatismului sau afecţiunilor sistemice ale ţesutului conjunctiv la rudele de gradul întâi (mama, tata, fraţi, surori).
- sexul feminin
- vârsta 7 — 15 ani
- suportarea unei infecţii streptococice acute şi infecţii frecvente ale epifaringelui
- conţinutul unor proteine specifice în organism— marcatorul B-celular D8/17
Ce se întâmplă?
Atunci când streptococul pătrunde în organism, sistemul imunitar al omului începe să se
lupte cu el, producând anumiţi anticorpi. Ei «recunosc» streptococul după moleculele
specifice de pe suprafaţa acestuia. Dar, în ţesutul conjunctiv şi muşchiul cardiac al oamenilor predispuşi la reumatism se conţin molecule asemănătoare după structură şi anticorpii atacă ţesuturile propriului organism. Aceasta duce la dezvoltarea procesului inflamator în ţesutul conjunctiv, preponderent în inimă şi articulaţii. În acelaşi timp se poate deforma ţesutul – aşa apar viciile cardiace şi deformarea articulaţiilor.
Prin ce se manifestă?
De obicei primele semne ale reumatismului apar peste două-trei săptămâni în urma unei angine sau faringite. Omul începe să simtă slăbiciune generală şi dureri în articulaţii, se poate ridica brusc temperatura. Uneori boala se dezvoltă foarte ascuns: temperatura nu este mare (în jur de 37,0), slăbiciune moderată, inima şi articulaţiile lucrează ca mai înainte. De regulă omul începe să se îngrijoreze doar după ce la el apar probleme serioase în articulaţii – artritele.
Boala afectează mai des articulaţiile mari şi mijlocii: apar dureri în genunchi, coate, încheieturi şi tălpi. Senzaţiile de durere pot apărea şi dispărea la fel de brusc, chiar şi fără tratament. Dar nu trebuie să vă induceţi în eroare – artrita reumatică nu a dispărut nicăieri.
Încă un simptom important al reumatismului – problemele cardiace: abaterea frecvenţei pulsului (prea rapid sau prea lent), întreruperi în ritmul cardiac, dureri de inimă. Persoana este deranjată de dispnee, slăbiciune, transpiraţie. Fapt legat de dezvoltarea inflamării cordului – reumocardită. În 25% din cazuri reumocardita duce la formarea viciului cardiac.
În urma primului atac reumatic peste luni sau ani pot surveni manifestări asemănătoare
repetate. Ele de asemenea pot duce la deformarea articulaţiilor şi la vicii cardiace.
Dacă sistemul nervos este afectat de reumatism, atunci la bolnav apar mişcări involuntare a diferitor muşchi (faţă, gât, membre, trunchi). Aceasta se manifestă prin grimase, mişcări anormale, dezechilibrarea scrisului, pronunţarea neclară şi poartă denumirea de coree juvenilă (denumirea veche – tropăiala Sfântului Vitt). O astfel de tulburare se întâlneşte la 12-17% din bolnavii de reumatism, mai frecvent la fetiţele de 6-15 ani.
Diagnosticul
Diagnosticul poate fi pus doar de medicul-reumatolog. Pentru a nu da greş, el trebuie să
facă o investigaţie complexă.
În primul rând, să indice analiza clinică a sîngelui, pentru a detecta semnele de inflamare.
În al doilea rând, trebuie să efectueze analiza imunologică a sîngelui, pentru a detecta componenţii specifici, caracteristici reumatismului. Aceşti componenţi apar în sînge nu mai devreme de o săptămînă după apariţia bolii şi ajung la maxim în săptămâna 3-6.
Pentru a concretiza gradul de afectare al inimii, este necesar de efectuat electrocardiografia (ECG) şi ecocardiografia inimii. Imaginea radiografică va ajuta la evaluarea stării articulaţiilor. În caz de necesitate se realizează de asemenea artroscopia, biopsia articulaţiei, puncţia diagnostică a articulaţiei prin investigarea lichidului articular.
La afectarea reumatică a altor organe pot fi necesare consultaţiile specialiştilor de profil.