Bronşita
Se întîmplă, că în urma unei răceli „clasice” nu ne mai supără gîdilitul în gât, băsmăluţa la fel nu mai este un obiect de primă necesitate, însă tusea, din contra, s-a înteţit, a devenit sufocantă, sub formă de accese şi încă aduce cu sine o flegmă gălbuie sau verzuie. De cele mai multe ori acestea sunt simptomele de bronşită.
În prezent bronşita acută – nu este o boală foarte periculoasă, cel mai important – să ne
adresăm la timp la medicul –pulmonolog, care ne va sugera cum şi cu ce să tratăm
bronşita. Medicamentele prescrise urmează a fi administrate cu acurateţe şi nu trebuie să exagerăm cu fumatul şi aflarea la aer rece. Însă, dacă vom neglija aceste recomandări, boala se prelungeşte şi poate trece în formă cronică. Deosebit de frecvent acest lucru se întâmplă pe fundalul slăbirii mecanismelor de protecţie ale bronhiilor în cazul fumatului şi lucrului în încăperi cu aer poluat.
Bronşitase consideră cronică, dacă tusea durează nu mai puţin de 3 luni pe an, timp de 2 şi mai mulţi ani. Este o boală răspîndită, de care suferă 10-20% din populaţie, fapt legat, în primul rînd, de gradul înalt de impurificare cu gaze şi de concentraţia prafului în aer, precum şi de răspîndirea fumatului.
Mulţi oameni, ce suferă de bronşită cronică, consideră tusea însoţitorul lor inevitabil şi obişnuit şi nici nu se gândesc la tratament. Cu o astfel de atîrnare bronşita progresează în boală cronică obstructivă a plămînilor, ce are ca urmare emfizemul, insuficienţa respiratorie
şi alte complicaţii grave. Pentru prevenirea complicaţiilor grave este necesar de efectuat profilaxia bronşitei, ţinînd cont de recomandările medicului.
Simptomele bronşitei acute
Bronşita infecţioasă de obicei apare iarna. De regulă, ea începe de la simptome, ce amintesc răceala simplă, mai întîi de toate oboseala şi gîdilitul în gît, apoi apare tusea. La început deseori tusea este uscată, dar mai tîrziu devine umedă şi se expectorează flegmă albă, galbenă sau chiar verzuie. În cazuri mai grave se poate observa ridicarea temperaturii.
Dacă simptomele persistă şi mai ales se intensifică, medicul vă poate trimite la examenul radiologic al cutiei toracice, pentru a se convinge de lipsa inflamaţiei în plămîni (pneumonie), care poate fi o complicaţie gravă a bronşitei.
Simptomele bronşitei cronice
Termenul de «bronşită cronică», spre deosebire de bronşita acută, este folosit de medici pentru identificarea bolii ce decurge timp îndelungat, care nu trece uneori timp de câteva luni. Tusea şi expectoraţia sputei se pot repeta an de an şi de fiecare dată pot dura mult mai mult. Bronşita cronică apare adesea în cazul inhalării îndelungate a diferitor substanţe iritante, precum fumul de ţigară.
Diferenţa principală a proceselor din plămîni în cazul bronşitei acute şi cronice constă în faptul că la bronşita cronică membrana mucoasă a bronhiilor produce mai multă flegmă, ceea ce şi provoacă tusea, în timp ce în cazul bronşitei infecţioase tusea apare preponderent din cauza inflamaţiei căilor respiratorii. Una din cele mai frecvente cauze a
bronşitei cronice este fumatul permanent.
Destul de des acţiunea îndelungată a substanţelor iritante duce la înrăutăţirea progresivă a stării generale, iar inflamaţia sau cicatrizarea căilor respiratorii mici duc la îngreunarea respiraţiei. În acest caz se poate dezvolta emfizemul, îndeosebi atunci, cînd aceste substanţe iritante provoacă deteriorarea alveolelor. Acest lucru contribuie la faptul că pacientului îi este dificil să respire la efectuarea oricărui efort fizic. Bronşita şi emfizemul
se întîlnesc atît ca boală independentă, dar mai frecvent se însoţesc una pe alta.
Tratamentul bronşitei
Bonşita este o boală destul de gravă. Doar medicul poate face un diagnostic corect şi poate indica o terapie adecvată.
Dacă aveţi bronşită acută, este necesar să respectaţi regimul de pat, să beţi cît mai mult lichid şi, să luaţi preparate analgezice şi antipiretice (paracetamol).
Dacă în timpul tusei se elimină spută galbenă ori verzuie, sau temperatura corpului este foarte înaltă şi nu coboară mult timp, atunci, probabil, este vorba de bronşită bacteriană. În acest caz este necesar să administraţi antibiotice, care se vor isprăvi repede cu infecţia.
În cazul bronşitei cronice trebuie să renunţaţi la fumat, deoarece acest lucru încetineşte vădit progresarea afecţiunii şi poate reduce dispneea.
De asemenea se prescriu bronhodilatatoare (bronholitice). Aceste preparate medicamentoase dilată căile respiratorii şi uşurează respiraţia. Ele sunt adesea prescrise sub formă de inhalaţii (cu folosirea diferitor dispozitive – inhalatoare).
În momentul acutizării uneori se indică corticosteroizi şi antibiotice. În cazuri grave sau când sunt acutizări frecvente folosirea corticosteroizilor poate fi permanentă.
Profilaxia bronşitei
Vaccinarea anuală contra gripei reduce probabilitatea îmbolnăvirii de gripă în perioada toamnă-iarnă şi, prin urmare, poate fi recomandată bolnavilor de bronşită cronică.
Vaccinarea contra bolilor, cauzate de pneumococi, este de asemenea recomandată bolnavilor de bronşită cronică.