loading

Cancerul de colon

Colonul — este porţiunea finală a tubului digestiv cu lungimea de 1,5 – 2 metri.  Anatomic, structura colonului este constituită din următoarele porţiuni: apendicele vermicular, cecul colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid şi rectul.

Cancerul de colon — tumoare malignă, care creşte din membrana mucoasă ce căptuşeşte pereţii colonului. În majoritatea cazurilor tumoarea se dezvoltă în colonul sigmoid, cecum sau rect.

Cancerului de colon se supun cel mai des persoanele de vîrsta înaintată. Mai mult ca atît, an de an se întîlnesc tot mai mulţi bolnavi de acest gen, în special în ţările dezvoltate cu un nivel înalt de viaţă.

Cauzele

  • caracterul alimentaţiei — prevalarea în raţie a bucatelor din carne, grase şi făinoase, conţinutul insuficient al produselor de origine vegetală;
  • dereglarea scaunului (constipaţii) ;
  • afecţiunile intestinului gros : colitele şi polipii (riscul dezvoltării cancerului începe să crească după 7 ani de la începutul bolii şi la fiecare 10 ani creşte cu 10%, atingînd peste 25 ani 30%) ;
  • predispunerea ereditară;
  • vîrsta înaintată.

În cazul excesului grăsimilor de origine animală şi a proteinelor în alimentaţie, în intestin se formează substanţe ce contribuie la dezvoltarea cancerului (cancerigenii). În caz de constipaţii timpul acţiunii acestor substanţe pe peretele colonului se măreşte considerabil, fapt ce poate duce la degenerarea celulelor normale în cancerigene.

Tumoarea malignă la fel poate apărea şi pe fundalul afecţiunilor inflamatorii îndelungate, ce au loc în intestine (în cazul colitelor) şi se poate transforma din polipi (excrescenţe benigne pe membrana mucoasă a intestinului).

Celulele cancerigene finite încep să se înmulţească rapid. Tumoarea se măreşte treptat în dimensiuni şi, cu timpul, umple cu sine interstiţiul intestinal. În rezultat se dezvoltă ocluzia intestinală. Dacă tumoarea germinează peretele intestinului, ea poate distruge vasele lui şi deveni cauza hemoragiei intestinale.

În stadiile tardive ale afecţiunii tumoarea se răspîndeşte dincolo de limitele intestinului: germinează peretele intestinal şi penetrează în organele din jur; împreună cu curentul limfei pătrunde în ganglionii limfatici şi îi lezează; odată cu sîngele se transportă în organele îndepărtate (ficat, plămîni, oase şi creier) şi formează acolo alte tumori (metastaze). În
absenţa efectului de pe urma tratamentului survine sfîrşitul letal.

Simptomele

În stadiile incipiente cancerul de colon de regulă nu se manifestă deloc. Doar atunci cînd tumoarea atinge dimensiuni mari, apar un şir de simptome neplăcute:
  • dureri abdominale (îndelungate, surde, mocnite);
  • constipaţii;
  • balonare şi ghiorăială în abdomen;
  • apariţia sîngelui în masele fecale;
  • poftă de mâncare proastă, paliditate;
  • slăbiciune şi moliciune;
  • creşterea temperaturii;
  • pierderea greutăţii.

Diagnosticul

Orice tumoare este mai uşor de tratat, atît timp cît este de dimensiuni mici. Anume din acest motiv este foarte important de efectuat un examen profilactic la medicul-gastroenterolog, care include investigaţia maselor fecale în scopul depistării sîngelui ascuns. După 40 de ani examenele profilactice la medic urmează a fi trecute la fiecare trei ani, iar analiza maselor fecale în scopul depistării urmelor de sînge ascuns trebuie efectuată în fiecare an.

În unele cazuri pot fi indicate următoarele proceduri:
  • Irigoscopia — radiografia colonului prin introducerea prealabil în rect, prin intermediul unei clisme o substanţă specială de contrast;
  • Rectoscopia – examinarea unui sector din intestin (până la 30 cm) cu ajutorul unui aparat special (rectoscop), introdus în anus;
  • Colonoscopia – investigaţie similară rectoscopiei, însă se examinează un sector mare al colonului (pînă la un metru);
  • În timpul rectoscopiei sau colonoscopiei medicul poate efectua biopsia – prelevarea probelor de ţesuturi din toate zonele de risc ale colonului pentru investigaţia minuţioasă sub microscop. Această procedură este practic fără durere. Biopsia este necesară anume acelor pacienţi care suferă de polipi intestinali.

Tratamentul

O metodă de bază în tratamentul cancerului de colon este cea chirurgicală. Suplimentar intervenţiei chrurgicale se aplică radioterapia şi tratamentul chimioterapeutic.

Tipul intervenţiei chirurgicale depinde de localizarea tumorii şi de dimensiunile ei. Dacă tumoarea este mică şi „amplasată reuşit”, ea se înlătură complet, păstrînd cu toate acestea funcţionarea normală a colonului.

În cazul dimensiunilor mari ale tumorii, precum şi în cazul unor particularităţi în amplasarea acesteia, intervenţia chirurgicală se încheie prin crearea în intestin a unui orificiu artificial de ieşire – colostoma, care este scoasă pe abdomenul pacientului.

Într-un şir de cazuri tratamentul chirurgical se desfăşoară în două etape: la început se extrage o porţiune din intestin şi se formează colostoma, iar peste cîteva luni se restabileşte  funcţionarea normală a intestinului.

Pronosticul bolii depinde de dimensiunile tumorii şi de oportunitatea tratamentului
chirurgical. Cu cît dimensiunile tumorii sunt mai mici, cu atît este mai mare probabilitatea vindecării complete a bolii.

Profilaxia

Pentru profilaxia cancerului de colon este necesar :
  • de inclus în alimentaţie mai multe legume şi fructe;
  • de luptat cu constipaţiile;
  • de tratat la timp afecţiunile inflamatorii ale intestinului gros (colitele);
  • este important de înlăturat la timp polipii colonici.