Gripa
O boală, foarte asemănătoare cu gripa, era descrisă încă de Hipocrate în anul 412 pînă la era noastră. De atunci epidemiile de gripă năvălesc asupra oamenilor cu o permanenţă de temut. Cea mai gravă este considerată pandemia din anul 1918, care în popor a fost denumită „spaniola”. În cele din urmă, din cauza ei au suferit 40% din populaţia globului pămîntesc. Gripa – este o afecţiune virală înalt contagioasă (infecţioasă) a sistemului respirator, periculoasă prin complicaţiile sale. Boala afectează toţi oamenii indiferent de vîrstă. Cu cît este mai slab sistemul imunitar al omului, cu atît este mai mare probabilitatea dezvoltării acestei afecţiuni şi severitatea ei. Toţi viruşii gripali se transmit de la persoană la persoană pe cale aerogenă şi prin picături (în timpul strănutului şi tusei).
Simptomele
Ajungînd în căile respiratorii ale omului, virusul se fixează de membrana mucoasă şi
pătrunde în interiorul celulelor. Atunci cînd materialul genetic al virusului (ARN) se pomeneşte în nucleul celular, celula începe să sintetizeze de sine-stătător viruşi noi. Treptat viruşii gripali lezează din ce în ce mai multe celule, după ce pătrund în sânge şi se
răspîndesc în tot organismul.
De la infectare pînă la dezvoltarea tabloului deplin al bolii trec de la cîteva ore până la 3 zile. Gripei îi este caracteristic începutul spontan: se ridică temperatura (pînă la 39-40°С), apare slăbiciune, friguri, dureri de cap şi dureri musculare. Prin urmare, apare nasul înfundat şi eliminări neînsemnate din el, uscăciune, gîdilire şi dureri în gît. Sunt posibile dereglări
intestinale, legate de intoxicaţie.
Dacă gripa decurge fără complicaţii, boala se termină în decurs de 5 – 7zile, dar încă 2-3 săptămîni poate persista slăbiciunea musculară, cefaleea, oboseala.
Complicaţiile
Majoritatea complicaţiilor sunt legate de asocierea unei infecţii bacteriene:
- bronşită şi pneumonie (inflamaţia bronhiilor şi plămînilor),
- sinuzită (inflamaţia sinusurilor paranazale),
- otită (inflamaţia urechii),
- miozită (inflamaţia muşchilor),
- pielonefrită,
- miocardită şi pericardită
În urma gripei deseori se remarcă acutizarea afecţiunilor cronice, precum sunt astmul bronşic şi bronşita cronică, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, dereglările de metabolism, bolile renale şi altele.
Diagnosticul şi tratamentul
La apariţia simptomelor de boală enumerate mai sus, cel mai important este adresarea oportună la medic.
Stabilind diagnosticul, medicul, de regulă, se orientează după situaţia epidemică, simptomele depistate la examinare şi plîngerile pacientului. Există de asemenea metode de laborator pentru diagnosticarea gripei. Metodele de bază de profilaxie a gripei – vaccinarea şi administrarea preparatelor pentru întărirea imunităţii.